1 Tutorialului de Emacs. A se citi sfârºitul pentru condiþii.
2 Traducere din englezã de Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>.
3 Mulþumiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi ºi sugestii.
5 Aceastã versiune a fost produsã plecând de la versiunea în limba
7 Copyright (c) 1985 Free Software Foundation, Inc.
9 Citiþi acum versiunea româneascã a tutorialului de Emacs.
11 Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumitã
12 CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). În loc
13 sã scriem META sau CONTROL de fiecare datã când vrem sã prefixãm un
14 caracter, vom folosi urmãtoarele prescurtãri:
16 C-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta CONTROL în timp ce tastaþi
17 caracterul <chr>. Astfel, C-f înseamnã: þineþi apãsatã tasta
20 M-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta META, EDIT sau ALT în timp
21 ce tastaþi <chr>. Dacã nu existã tasta META, EDIT sau ALT,
22 tastaþi <ESC>, ridicaþi ºi apoi tastaþi caracterul <chr>.
23 Am notat cu <ESC> tasta ESC.
25 Observaþie importantã: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaþi C-x
26 C-c. (Douã caractere.) Caracterele ">>" la marginea din stânga
27 reprezintã instrucþiuni pentru a încerca o comandã. De exemplu:
28 <<Liniile goale introduse aici de iniþializarea comenzii help-with-tutorial>>
29 >> Acum tastaþi C-v (citirea urmãtorului ecran) pentru a vã muta la
30 urmãtorul ecran. (Executaþi aceastã comandã acum, tinând apãsatã
31 tasta CONTROL în timp ce tastaþi v). De acum înainte faceþi acest
32 lucru din nou, de fiecare datã când terminaþi de citit ecranul.
34 De remarcat cã existã o zonã de suprapunere de douã linii când vã
35 mutaþi de la un ecran la altul; aveþi astfel o oarecare continuitate
38 Primul lucru pe care trebuie sã-l stiþi este cum sã vã deplasaþi din
39 loc în loc în text. ªtiþi deja cum sã vã mutaþi la urmãtorul ecran cu
40 C-v. Pentru a vã deplasa înapoi un ecran, tastaþi M-v (þineþi apãsatã
41 tasta META ºi tastaþi v, sau <ESC> v dacã nu aveþi o tastã META, EDIT,
44 >> Încercaþi sã tastaþi M-v ºi apoi C-v de câteva ori.
50 Urmãtoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:
52 C-v avanseazã un ecran
54 C-l ºterge ecranul ºi reafiºeazã totul poziþionând textul
55 de lângã cursor în centrul ecranului. (Este C-L, nu
58 >> Gãsiþi cursorul ºi þineþi minte ce text este în jurul lui.
59 Apoi tastaþi C-l. Gãsiþi cursorul din nou ºi observaþi cã textul
60 de lângã cursor este acelaºi.
63 * COMENZI DE BAZÃ PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
64 ---------------------------------------------
66 Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vã mutaþi la o anumitã
67 poziþie în textul de pe ecran?
69 Sunt mai multe modalitaþi în care puteþi face acest lucru. Cel mai
70 simplu este sã folosiþi comenzile C-p, C-b, C-f ºi C-n. Fiecare din
71 aceste comenzi mutã cursorul o linie sau coloanã într-o anumitã
72 direcþie pe ecran. Diagrama urmãtoare prezintã aceste patru comenzi
73 ºi aratã direcþiile în care ele mutã cursorul.
78 Înapoi, C-b .... Poziþia curentã a cursorului .... Înainte, C-f
83 >> Mutaþi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
84 C-p. Tastaþi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramã centratã pe
87 Vi se va pãrea probabil mai simplu sã vã amintiþi aceste comenzi
88 gândindu-vã la semnificaþia lor în limba englezã: P pentru previous, N
89 pentru next, B pentru backward ºi F pentru forward. Acestea sunt
90 comenzile de bazã pentru poziþionarea cursorului ºi le veþi folosi tot
91 timpul, deci ar fi foarte util sã le învãþaþi acum.
93 >> Tastaþi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceastã linie.
95 >> Mutaþi-vã în interiorul liniei cu C-f-uri ºi apoi în sus cu
96 C-p-uri. Urmãriþi ce face C-p atunci când cursorul este în
99 Fiecare linie se terminã cu un caracter NEWLINE care o separã de linia
100 urmãtoare. Ultima linie în fiºierele dumneavoastrã ar trebui sã aibã
101 un asemenea caracter la sfârºit (deºi Emacs-ul nu-l necesitã).
103 >> Încercaþi sã tastaþi C-b la începutul unei linii. Cursorul ar
104 trebui sã se mute la sfârºitul liniei precedente, din cauza
105 trecerii peste caracterul NEWLINE.
107 C-f poate sã treacã peste un caracter NEWLINE, la fel ca ºi C-b.
109 >> Tastaþi câteva C-b-uri, pentru a vã familiariza cu poziþia
110 cursorului. Tastaþi apoi câteva C-f-uri pentru a vã întoarce la
111 sfârºitul liniei. Încã un C-f ºi vã veþi muta la linia urmãtoare.
113 Când ajungeþi sã treceþi peste începutul sau sfârºitul ecranului,
114 textul aflat dincolo de margine intrã în ecran, permiþându-i
115 Emacs-ului sã mute cursorul la poziþia specificatã, fãrã a ieºi din
116 zona vizibilã (ecran). Aceastã operaþiune se numeste în limba englezã
119 >> Încercaþi sã mutaþi cursorul în afara pãrþii de jos a ecranului cu
120 C-n ºi observaþi ce se întamplã.
122 Dacã mutatul caracter cu caracter este lent, puteþi muta cursorul
123 cuvânt cu cuvânt. M-f (META-f) avanseazã cursorul cu un cuvânt, iar
124 M-b mutã cursorul un cuvânt înapoi.
126 >> Tastaþi câteva M-f-uri ºi apoi câteva M-b-uri.
128 Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mutã la sfârºitul
129 cuvântului. Când cursorul este în spaþiul dintre cuvinte, M-f îl mutã
130 la sfârºitul cuvântului urmãtor. M-b acþioneazã similar, dar în
133 >> Tastaþi M-f ºi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri ºi
134 C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f ºi M-b din diverse
135 poziþii în interiorul cuvintelor ºi între ele.
137 Observaþi paralela între C-f ºi C-b pe de o parte, ºi M-f ºi M-b pe de
138 cealaltã parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
139 operaþii referitoare la unitãþile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
140 paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL opereazã pe unitãþi de
141 bazã, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
144 Aceastã paralelã se aplicã ºi între linii ºi fraze: C-a ºi C-e mutã
145 cursorul la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei linii, în timp ce
146 M-a ºi M-e îl mutã la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei fraze.
148 >> Încercaþi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri.
149 Încercaþi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri.
151 Remarcaþi cum repetarea tastãrii lui C-a nu schimbã nimic, în timp ce
152 repetarea tastãrii lui M-a mutã cursorul la fraza urmãtoare. Deºi
153 aceste operaþii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturalã.
155 Poziþia cursorului în text mai este numitã ºi "punct" ("point" în
156 limba englezã). Cursorul aratã pe ecran poziþia punctului în text.
158 Operaþiile ce mutã cursorul (inclusiv comenzile ce mutã cursorul
159 cuvânt cu cuvânt sau frazã cu frazã) sunt prezentate în sumarul
162 C-f avanseazã un caracter
163 C-b înapoi un caracter
165 M-f avanseazã un cuvânt
168 C-n avanseazã o linie
171 C-a înapoi la începutul liniei
172 C-e avanseazã la sfârºitul liniei
174 M-a înapoi la începutul frazei
175 M-e avanseazã la sfârºitul frazei
177 >> Exersaþi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
180 Douã alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
181 (META Mai-mic), care mutã cursorul la începutul textului, ºi M-> (META
182 Mai-mare), care mutã cursorul la sfârºitul textului.
184 Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei ºi deci este
185 necesar sã apãsaþi tasta SHIFT în acelaºi timp. Pe aceste terminale
186 este nevoie sã apãsaþi SHIFT ºi când tastaþi M-<; fãrã tasta SHIFT,
189 >> Încercaþi M-< acum, pentru a vã muta la începutul tutorialului.
190 Folosiþi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici.
192 >> Încercaþi M-> acum, pentru a vã muta la sfârºitul tutorialului.
193 Folosiþi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici.
195 Puteþi de asemenea sã mutaþi cursorul cu tastele sãgeþi, dacã
196 terminalul are asemenea taste. Se recomandã însã acomodarea cu C-b,
197 C-f, C-n ºi C-p din trei motive. În primul rând, aceste taste
198 funcþioneazã pe toate tipurile de terminale. În al doilea rând, odatã
199 ce vã obiºnuiþi cu Emacs-ul, veþi remarca faptul cã tastarea lor este
200 mai rapidã decât cea a tastelor sãgeþi (pentru cã nu trebuie sã vã
201 schimbaþi poziþia mâinilor pe tastaturã). În al treilea rând, odatã
202 format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL,
203 comenzile avansate de mutat cursorul se învaþã foarte uºor.
205 Majoritatea comenzilor Emacs acceptã un argument numeric; pentru
206 majoritatea comenzilor, acest argument reprezintã un contor de
207 repetiþie. Contorul de repetiþie se introduce tastând C-u, cifrele ce
208 alcãtuiesc contorul ºi apoi comanda. Dacã aveþi tasta META (EDIT sau
209 ALT), existã ºi o altã alternativã pentru a introduce un argument
210 numeric: tastaþi cifrele în timp ce þineþi tasta META apãsatã. Se
211 recomandã însã folosirea metodei cu C-u, deoarece funcþioneazã pe
214 De exemplu, C-u 8 C-f avanseazã cursorul cu opt caractere.
216 >> Încercaþi sã folosiþi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
217 muta cursorul dintr-o singurã comandã pe o linie apropiatã de
220 Majoritatea comenzilor utilizeazã argumentul numeric ca un contor de
221 repetitie. Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit.
222 C-v si M-v sunt printre aceste excepþii. Când li se dã un argument
223 numeric, ele mutã ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
224 linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mutã ecranul cu 4 linii.
226 >> Încercaþi sã tastaþi C-u 8 C-v acum.
228 Aceastã comandã trebuie sã mute ecranul în sus cu 8 linii. Dacã
229 doriti sã îl mutaþi înapoi, puteþi sã-i daþi lui M-v un argument
232 Dacã folosiþi sistemul X Window, existã probabil o zonã rectangularã
233 numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Puteþi deplasa
234 textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul.
236 >> Încercaþi sã apãsaþi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
237 butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui sã mute textul la o
238 poziþie determinatã de cât de sus sau de jos aþi apãsat pe scroll
241 >> Încercaþi sã mutaþi mouse-ul în sus ºi în jos þinând butonul din
242 mijloc apãsat. Veþi vedea cã textul se deplaseazã în sus ºi în jos
243 corespunzãtor cu miºcarea mouse-ului.
246 * CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT
247 ---------------------------
249 Dacã Emacs-ul înceteazã sã vã raspundã la comenzi, îl puteþi opri,
250 fãrã sã pierdeþi modificãrile fãcute pânã acum, tastând C-g. Puteþi
251 folosi C-g pentru a opri o comandã care dureazã prea mult.
253 Puteþi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
254 numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriþi sã o continuaþi.
256 >> Tastaþi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
257 tastaþi C-g. Tastaþi apoi C-f. Cursorul ar trebui sã se mute un
258 singur caracter, pentru cã aþi oprit introducerea argumentului
261 Dacã aþi tastat un <ESC> din greºealã, puteþi sã-l anulaþi cu un C-g.
264 * COMENZI DEZAFECTATE
265 ---------------------
267 Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aºa fel încât
268 utilizatorii sã nu le poatã folosi din neatenþie.
270 Dacã tastaþi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afiºa un mesaj
271 spunând ce comandã aþi tastat ºi întrebându-vã dacã doriþi sã
274 Dacã într-adevãr doriþi sã încercaþi comanda respectivã, tastaþi
275 SPAÞIU. În mod normal, dacã nu doriþi sã executaþi comanda
276 dezafectatã, rãspundeþi cu "n".
278 >> Tastaþi <ESC> : (care este o comandã dezafectatã), apoi tastaþi n
279 ca rãspuns la întrebarea pusã de Emacs.
285 Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afiºând propriul sãu
286 text. Vom explica mai târziu tehnicile de folosire a ferestrelor
287 multiple. Acum vrem sã explicãm cum sã închideþi ferestrele care ar
288 putea apare ca rezultat al afiºãrii unor documentaþii sau rezultate
289 specifice anumitor comenzi. Este simplu:
291 C-x 1 o singurã fereastrã (adicã închide toate celelalte
294 Asta înseamnã CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 mãreºte fereastra
295 care conþine cursorul pânã când ocupã întregul ecran. Toate celelalte
296 ferestre sunt distruse.
298 >> Mutaþi cursorul la aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.
300 >> Tastaþi C-h k C-f. Observaþi cum aceastã fereastrã se micºoreazã,
301 în timp ce o nouã fereastrã apare, afiºând documentaþia comenzii
304 >> Tastaþi C-x 1 ºi observaþi cum noua fereastrã dispare.
307 * INTRODUCEREA ªI ªTERGEREA
308 ---------------------------
310 Dacã vreþi sã introduceþi text, pur ºi simplu tastaþi textul dorit.
311 Caracterele pe care le puteþi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
312 interpretate de Emacs ca text ºi introduse imediat. Tastaþi <Return>
313 (tasta mai este etichetatã <Enter> uneori) pentru a introduce un
316 Puteþi ºterge ultimul caracter pe care l-aþi introdus tastând
317 <Delete>. <Delete> este o tastã pe tastaturã etichetatã "Del" sau
318 "Delete". În unele cazuri tasta "Backspace" poate acþiona ca
319 <Delete>, dar nu întotdeauna!
321 Mai general, <Delete> ºterge caracterul dinaintea poziþiei curente a
324 >> Executaþi urmãtoarele operaþii acum - tastaþi câteva caractere,
325 apoi ºtergeþi-le tastând <Delete> de câteva ori. Nu vã temeþi cã
326 veþi schimba acest fiºier; nu veþi altera versiunea principalã a
327 tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastrã personalã.
329 Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentatã
330 pe o linie de ecran, linia de text este continuatã pe urmãtoarea linie
331 de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta
332 indicã o linie care a fost continuatã.
334 >> Introduceþi text pânã când depãºiþi cu câteva caractere marginea
335 din dreapta a ecranului. Veþi observa apariþia liniei de
338 >> Folosiþi <Delete>-uri pentru a ºterge textul pânã când linia încape
339 din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va dispãrea.
341 Puteþi ºterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. ªtergerea
342 unui NEWLINE dintre douã linii concateneaza cele douã linii. Dacã
343 linia rezultatã este prea lungã pentru a fi afiºatã pe ecran, va fi
344 afiºatã cu o linie de continuare.
346 >> Mutaþi cursorul la începutul unei linii ºi tastaþi <Delete>.
347 Aceasta concateneazã linia curentã cu cea precedentã.
349 >> Tastaþi <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE ºters.
351 Aºa cum vã reamintiþi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
352 argument numeric ce acþioneazã ca un contor de repetiþie; introducerea
353 caracterelor ascultã aceleaºi reguli. Un argument numeric dat unui
354 caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numãrul
357 >> Încercaþi asta acum - tastaþi C-u 8 * pentru a introduce ********.
359 Aþi învãþat acum metodele elementare de tastat ºi corectat erori în
360 Emacs. Puteþi de asemenea ºterge cuvinte sau linii. Acesta este un
361 sumar al operaþiilor de ºtergere.
363 <Delete> ºterge caracterul de dinaintea cursorului
364 C-d ºterge caracterul de dupã cursor
366 M-<Delete> ºterge cuvântul de dinaintea cursorului
367 M-d ºterge cuvântul de dupã cursor
369 C-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
371 M-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
374 De remarcat cã <Delete> ºi C-d versus M-<Delete> ºi M-d extind
375 paralela începutã de C-f ºi M-f (<Delete> nu este cu adevãrat un
376 caracter bazat pe CONTROL, dar nu o sã ne ocupãm de asta acum). C-k
377 ºi M-k sunt ca C-e ºi M-e, într-un fel, dacã facem o paralelã între
380 Când ºtergeþi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
381 pãstreazã intern textul distrus în aºa fel încât îl puteþi restaura.
382 Termenul folosit de Emacs pentru operaþiunea de restaurare a textului
383 distrus este "yanking". Puteþi restaura textul distrus fie în acelaºi
384 loc, fie în alt loc în fiºier. Puteþi de asemenea restaura textul de
385 mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare
388 Diferenþa dintre "distrugerea" ºi "ºtergerea" unei porþiuni din text
389 este aceea ca porþiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp
390 ce porþiunile de text "ºterse", nu. În general, comenzile care
391 distrug porþiuni semnificative din text, pãstreazã intern textul
392 respectiv, în timp ce comenzile care ºterg doar un caracter, linii
393 goale sau spaþii, nu fac acest lucru.
395 >> Mutaþi cursorul la începutul unei linii care nu este goalã.
396 Tastaþi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivã.
397 >> Tastaþi C-k o a doua oarã. Veþi observa distrugerea caracterului
398 NEWLINE de la sfârºitul liniei.
400 Dupã cum vedeþi, un singur C-k distruge conþinutul liniei, iar un al
401 doilea C-k distruge linia însãºi, facând toate celelalte linii sã se
402 mute în sus. C-k trateazã un argument numeric în mod special:
403 distruge numãrul specificat de linii ºi conþinutul lor. Aceastã
404 comportare nu este doar o simplã repetiþie. C-u 2 C-k distruge douã
405 linii ºi NEWLINE-urile de dupã ele; tastând C-k de douã ori nu
406 obþineþi acelaºi rezultat.
408 Pentru a extrage ultimul text distrus ºi a-l plasa la poziþia curentã
409 a cursorului, tastaþi C-y.
411 >> Tastaþi C-y pentru a restaura textul distrus anterior.
413 Gânditi-vã la C-y ca ºi cum aþi recupera ceva ce v-a fost luat.
414 Observaþi cã dacã executaþi mai multe C-k-uri la rând, tot textul
415 distrus este stocat într-o singurã bucatã, în aºa fel încât un singur
416 C-y va restaura toate liniile.
418 >> Tastaþi acum C-k de câteva ori.
420 Acum încercaþi sã restauraþi textul distrus:
422 >> Tastaþi C-y. Mutaþi apoi cursorul câteva linii mai jos ºi tastaþi
423 C-y din nou. Veþi vedea cum se copiazã porþiuni de text.
425 Ce faceþi dacã aveþi porþiuni de text pe care vreþi sã le restauraþi,
426 dar între timp distrugeþi o altã porþiune de text? C-y va restaura
427 porþiunea de text care a fost distrusã cel mai recent. Cu toate
428 acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Puteþi sã-l
429 restauraþi folosind comanda M-y. Dupã ce aþi executat C-y pentru a
430 obþine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veþi înlocui textul
431 ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui. Tastând
432 M-y de mai multe ori puteþi obþine porþiuni de text distrus din ce în
433 ce mai vechi. Odatã ajunºi la textul care vã intereseazã, puteþi sã
434 continuaþi editarea fãrã sã mai faceþi nimic special, lasând textul
435 restaurat în poziþia în care se gãseºte.
437 Dacã tastaþi M-y de suficient de multe ori, veþi ajunge în cele din
438 urmã la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând).
440 >> Distrugeþi o linie, mutaþi-vã puþin în jurul ei, distrugeþi o altã
441 linie. Executaþi apoi C-y pentru a obþine înapoi cea de-a doua
442 linie distrusã. Executaþi apoi M-y ºi veþi constata cã este
443 înlocuitã de prima linie distrusã. Executaþi mai multe M-y-uri ºi
444 observaþi ce obþineþi. Continuaþi sã le executaþi pânã când a doua
445 linie apare din nou, etc. Dacã doriþi, puteþi încerca sã-i daþi
446 comenzii M-y argumente numerice pozitive ºi negative.
452 Dacã faceþi o schimbare în text, ºi apoi constataþi cã aþi greºit,
453 puteþi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.
455 În mod normal, C-x u anuleazã schimbãrile fãcute de o comandã; dacã
456 repetaþi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouã repetiþie anuleazã
459 Existã însã douã excepþii: comenzile care nu schimbã textul nu sunt
460 luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul ºi
461 cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt
462 tratate în grupuri de maxim 20. (Motivaþia din spatele acestei
463 abordãri este aceea de a reduce numãrul de C-x u-uri pe care trebuie
464 sã le tastaþi pentru anularea inserãrilor de text).
466 >> Distrugeþi linia aceasta cu C-k, apoi tastaþi C-x u; linia ar
469 C-_ este o altã comandã de anulare; funcþioneazã exact ca ºi C-x u,
470 dar este mai uºor de tastat de mai multe ori la rând. Dezavantajul
471 lui C-_ este cã pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
472 Din acest motiv existã C-x u. Pe unele terminale se poate sã tastaþi
473 C-_ tastând "/" în timp ce þineþi apãsatã tasta CONTROL.
475 Un argument numeric la C-_ sau C-x u acþioneazã ca un contor de
482 Pentru a face permanente modificãrile din textul pe care îl editaþi,
483 trebuie sã-l stocaþi (salvaþi) într-un fiºier. Altminteri,
484 modificãrile se vor pierde în momentul pãrãsirii Emacs-ului. Puneþi
485 textul într-un fiºier "deschizând" (sau "vizitând") fiºierul.
487 Deschiderea unui fiºier înseamnã cã puteþi vedea conþinutul fiºierului
488 în Emacs. Este ca ºi cum aþi edita chiar fiºierul, singura diferenþã
489 fiind aceea cã schimbãrile nu devin permanente pânã când nu îl
490 "salvaþi" ("save" în limba englezã). Se evitã astfel existenþa în
491 sistem a unor fiºiere incomplet modificate atunci când nu doriþi acest
492 lucru. Chiar ºi când salvaþi fiºierul, Emacs-ul pãstreazã fiºierul
493 iniþial (cu un nume schimbat) în aºa fel încât sã-l puteþi recupera în
494 cazul în care decideþi cã modificãrile efectuate au fost greºite.
496 Aproape de marginea de jos a ecranului veþi observa o linie care
497 începe ºi se terminã cu minusuri, ºi conþine ºirul "--:-- TUTORIAL.ro"
498 sau ceva în genul acesta. Aceastã parte a ecranului aratã întotdeauna
499 numele fiºierului pe care îl vizitaþi. Acum vizitaþi fiºierul
500 "TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastrã de încercãri a
501 tutorialului în limba românã. Orice fiºier aþi edita, numele acelui
502 fiºier va apãrea în poziþia respectivã.
504 Comenzile pentru gãsirea ºi salvarea fiºierelor sunt diferite de
505 celelalte comenzi pe care le-aþi învãþat, în sensul cã sunt compuse
506 din douã caractere. Amândouã încep cu caracterul C-x. Existã o
507 întreagã serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt
508 legate de fiºiere, buffere ºi alte lucruri înrudite. Aceste comenzi
509 sunt compuse din douã, trei sau patru caractere.
511 Comenzii de deschidere a unui fiºier trebuie sã îi spuneþi numele
512 fiºierului dorit. Spunem despre comandã ca "citeºte un argument de la
513 terminal" (în acest caz, argumentul este numele fiºierului). Dupã ce
516 C-x C-f (deschide un fiºier)
518 Emacs-ul vã va cere sã introduceþi numele fiºierului. Numele pe care
519 îl tastaþi apare pe ultima linie a ecranului. Aceastã linie se
520 numeste "minibuffer" când este folositã pentru acest tip de
521 introducere. Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite ºi
522 pentru editarea numelui fiºierului.
524 În timp ce introduceþi numele fiºierului (sau orice alt tip de
525 introducere de date în minibuffer), puteþi anula comanda cu C-g.
527 >> Tastaþi C-x C-f, apoi tastaþi C-g. Aceasta anuleazã minibuffer-ul,
528 ºi, de asemenea, anuleazã comanda C-x C-f care îl folosea. În
529 concluzie, nu veþi mai deschide nici un fiºier.
531 Când aþi terminat de introdus numele fiºierului, tastaþi <Return>
532 pentru a-l încheia. Dupã aceasta, comanda C-x C-f începe sã lucreze
533 ºi deschide fiºierul pe care l-aþi ales. Minibuffer-ul dispare când
534 comanda C-x C-f se terminã.
536 Dupã câteva momente, conþinutul fiºierului apare pe ecran ºi îl puteþi
537 edita. Când doriti sã faceþi schimbãrile permanente, tastaþi comanda
539 C-x C-s (salveazã fiºierul)
541 Aceasta copiazã textul din Emacs într-un fiºier. Prima oarã când
542 faceþi acest lucru, Emacs-ul redenumeºte fiºierul iniþial în aºa fel
543 încât sã nu se piardã. Noul nume este creat prin adãugarea
544 caracterului "~" la numele iniþial.
546 Când operaþiunea de salvare este terminatã, Emacs-ul afiºeazã numele
547 fiºierului salvat. Se recomandã salvarea la intervale relativ mici,
548 pentru a nu pierde prea multã muncã în cazul unei eventuale blocãri a
551 >> Tastaþi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
552 Aceasta ar trebui sã afiºeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
555 Puteþi deschide un fiºier existent, pentru a-l vedea sau edita.
556 Puteþi de asemenea deschide un fiºier care nu existã. Aceasta este
557 modalitatea în care creaþi noi fiºiere cu Emacs-ul: deschideþi
558 fiºierul (care va fi gol iniþial), apoi începeþi sã introduceþi text
559 în el. Când îi veþi cere sã "salveze" fiºierul, Emacs-ul va crea
560 fiºierul cu textul pe care l-aþi introdus. De acum înainte puteþi
561 considera cã editaþi un fiºier existent.
567 Dacã deschideþi un al doilea fiºier cu C-x C-f, primul va continua sã
568 existe în Emacs. Puteþi sã vã mutaþi înapoi la el deschizându-l din
569 nou cu C-x C-f. În acest fel puteþi avea un numãr destul de mare de
570 fiºiere deschise în Emacs.
572 >> Creaþi un fiºier numit "foo" tastând C-x C-f foo <Return>.
573 Introduceþi un text oarecare, editaþi-l, apoi salvaþi "foo" tastând
574 C-x C-s. În cele din urmã, tastaþi C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
575 pentru a vã întoarce la tutorial.
577 Emacs-ul stocheazã textul fiecãrui fiºier într-un obiect numit
578 "buffer". Deschiderea unui fiºier creeazã un nou buffer în Emacs.
579 Pentru a vedea o listã a bufferelor existente în Emacs, tastaþi
581 C-x C-b (lista de buffere)
583 >> Încercaþi C-x C-b acum.
585 Observaþi cum fiecare buffer are un nume ºi, uneori, un nume de fiºier
586 corespunzãtor fiºierului al cãrui conþinut este menþinut în buffer-ul
587 respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fiºier. De exemplu,
588 buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fiºier asociat. Este
589 buffer-ul care conþine lista de buffere ºi a fost creat de comanda C-x
590 C-b. Orice text pe care îl vedeþi într-o fereastrã a Emacs-ului este
591 întotdeauna parte dintr-un buffer.
593 >> Tastaþi C-x 1 pentru a scãpa de lista de buffere.
595 Dacã faceþi schimbãri în textul unui fiºier, apoi deschideþi un alt
596 fiºier, primul fiºier nu este salvat. Schimbãrile efectuate rãmân în
597 Emacs, în buffer-ul asociat acelui fiºier. Crearea sau editarea
598 buffer-ului celui de-al doilea fiºier nu are nici un efect asupra
599 buffer-ului primului fiºier. Acest lucru este foarte util, dar
600 înseamnã cã aveþi nevoie de o modalitate convenabilã de a salva
601 buffer-ul primului fiºier. Ar fi obositor sã fie necesar sã vã mutaþi
602 înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest
603 motiv existã comanda:
605 C-x s salveazã niºte buffere
607 C-x s vã întreabã despre fiecare buffer care conþine modificãri (ºi
608 care nu a fost salvat) dacã doriþi sã-l salvaþi.
610 >> Introduceþi o linie de text, apoi tastaþi C-x s.
611 Ar trebui sã vã întrebe dacã sã salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
612 Raspundeþi "da" la întrebare tastând "y".
615 * EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI
616 -------------------------------
618 Existã mult mai multe comenzi Emacs decât combinaþii de taste bazate
619 pe CONTROL ºi META. Soluþia în Emacs este folosirea comenzilor
620 eXtinse. Acestea sunt de douã feluri:
622 C-x eXtinde un caracter; urmatã de un caracter
623 M-x eXtinde un nume; urmatã de un nume lung
625 Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar
626 decât comenzile despre care aþi învãþat pânã acum. Aþi vãzut deja
627 douã dintre ele: comanda de deschis fiºiere (C-x C-f) ºi comanda de
628 salvat fiºiere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de pãrãsit
629 Emacs-ul: C-x C-c. (Nu vã temeþi cã veþi pierde schimbãri fãcute în
630 fiºiere; înainte de a termina sesiunea curentã Emacs, C-x C-c vã va
631 întreba dacã doriþi sã salvaþi fiºierele modificate.)
633 C-z este comanda cu care puteþi ieºi din Emacs *temporar* - astfel
634 încât sã puteþi sã vã întoarceþi la aceeaºi sesiune Emacs mai târziu.
636 Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendã" Emacs-ul; asta înseamnã
637 cã, deºi vã veþi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
638 distrus. În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
639 uzuale puteþi reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'.
641 Pe sistemele care nu implementeazã mecanismele de suspendare, C-z
642 creeazã un subshell care ruleazã sub Emacs pentru a vã oferi
643 posibilitatea de a rula alte programe ºi de a vã întoarce la Emacs mai
644 târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevãrat din Emacs - comanda
645 `exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzualã de a vã
648 În general C-x C-c se foloseºte înainte de pãrãsirea sistemului.
649 Puteþi folosi aceastã comandã ºi pentru a ieºi din instanþe de Emacs
650 lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea
651 s-ar putea sã nu fie capabile sã foloseascã facilitaþile de suspendare
652 ale Emacs-ului. În mod normal însã, dacã nu sunteþi pe cale sã
653 pãrãsiþi sistemul, este mai bine sã suspendaþi Emacs-ul cu C-z decât
654 sã ieºiþi complet cu C-x C-c.
656 Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor
657 pe care le-aþi învãþat pânã acum:
659 C-x C-f deschide un fiºier
660 C-x C-s salveazã fiºierul
661 C-x C-b listeazã bufferele
662 C-x C-c pãrãseºte Emacs-ul
665 Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite ºi mai rar
666 sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri. Un exemplu
667 este comanda replace-string (înlocuieºte-ºir) care înlocuieºte global
668 toate apariþiile unui ºir de caractere cu alt ºir de caractere. Când
669 tastaþi M-x, Emacs-ul afiºeazã pe ultima linie de pe ecran "M-x" ºi
670 puteþi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string".
671 Puteþi sã tastaþi doar "repl s<TAB>" ºi Emacs-ul va completa numele.
672 Terminaþi comanda cu <Return>.
674 Comanda replace-string necesitã douã argumente - ºirul ce va fi
675 înlocuit ºi ºirul înlocuitor. La sfârºitul introducerii fiecãrui
676 argument trebuie sã tastaþi <Return>.
678 >> Mutaþi cursorul pe linia goalã care se gãseste douã linii mai jos.
679 Tastaþi apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.
681 Observaþi modul în care aceastã linie s-a modificat: aþi înlocuit
682 toate apariþiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dupã
683 poziþia iniþialã a cursorului.
689 Dacã aþi facut schimbãri într-un fiºier, dar nu le-aþi salvat, aceste
690 schimbãri se pot pierde în cazul în care sistemul se blocheazã.
691 Pentru a vã proteja munca, Emacs-ul salveazã periodic un fiºier de
692 "autosalvare" pentru fiecare fiºier pe care îl editaþi. Acest fiºier
693 are un "#" la început ºi unul la sfârºit; de exemplu, dacã fiºierul
694 dumneavoastrã se numeste "hello.c", fiºierul de autosalvare
695 corespunzãtor se va numi "#hello.c#". Când salvaþi fiºierul în mod
696 normal, Emacs-ul ºterge fiºierul de autosalvare.
698 În cazul unei cãderi a sistemului, puteþi sã vã recuperaþi fiºierul de
699 autosalvare deschizând fiºierul în mod normal (fiºierul pe care îl
700 editaþi, nu pe cel de autosalvare) ºi tastând dupã aceea M-x recover
701 file<Return>. Când vi se cere confirmarea, tastaþi yes<Return> pentru
702 a continua ºi a recupera fiºierul.
708 Dacã Emacs-ul observã cã tastaþi comenzile încet, vi le va arãta la
709 marginea de jos a ecranului într-o zona numitã "zona de ecou". Zona
710 de ecou conþine cea mai de jos linie a ecranului.
716 Linia de deasupra zonei de ecou se numeºte "linia de mod" ("mode line"
717 în limba englezã). Linia de mod conþine ceva de genul:
719 --**-Emacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%----------------
721 Aceastã linie prezintã informaþii utile despre starea Emacs-ului ºi
722 despre textul pe care îl editaþi.
724 Stiþi deja ce înseamnã numele fiºierului - este fiºierul pe care l-aþi
725 deschis. -NN%-- indicã poziþia curentã a cursorului în text - NN la
726 sutã din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dacã începutul
727 fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea --Top-- în loc de
728 --00%--. Dacã sfârºitul fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea
729 --Bot-- (de la "bottom" în limba englezã). Dacã fiºierul este atât de
730 mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veþi vedea
733 Stelele de la începutul liniei de mod semnalizeazã existenþa unor
734 modificãri nesalvate în text. Imediat dupã deschiderea fiºierului,
735 porþiunea respectivã din linia de mod nu conþine nici o stea, doar
738 Porþiunea dinãuntrul parantezelor vã spune modul de editare curent.
739 Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiþi chiar
740 acum. Este un exemplu de "mod major".
742 Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate
743 editãrii diferitelor limbaje ºi/sau tipuri de text, cum ar fi modul
744 Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment
745 dat ºi numele sãu va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental"
748 Fiecare mod major schimbã comportamentul unor comenzi. De exemplu
749 existã comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum
750 fiecare limbaj de programare are o idee diferitã despre felul cum ar
751 trebui sã arate un comentariu, fiecare mod major trebuie sã le
752 introducã într-un alt fel. Existã câte o comandã asociatã fiecãrui
753 mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De
754 exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul
757 Dacã editaþi text în limba românã, cum ar fi de exemplu acest fiºier,
758 ar trebui probabil sã folosiþi modul Text.
760 >> Tastaþi M-x text-mode<Return>.
762 Nu vã temeti, nici una din comenzile pe care le-aþi învãþat pânã acum
763 nu schimbã Emacs-ul prea mult. Puteþi observa acum cã M-f ºi M-b
764 trateazã apostrofurile ca parte din cuvinte. Înainte, în modul
765 Fundamental, M-f ºi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
768 Modurile majore opereazã schimbãri subtile, ca cea descrisã mai sus.
769 Majoritatea comenzilor executã aceeaºi operaþie în fiecare mod major,
770 dar funcþioneazã puþin diferit.
772 Pentru a vedea documentaþia referitoare la modul major curent, tastaþi
775 >> Folosiþi C-u C-v o datã sau de mai multe ori pentru a aduce aceastã
776 linie aproape de începutul ecranului. Tastaþi C-h m ca sã aflaþi
777 diferenþele dintre modul Text ºi modul Fundamental. Tastaþi C-x 1
778 pentru a ºterge documentaþia de pe ecran.
780 Modurile majore se numesc "majore" pentru cã existã ºi moduri minore.
781 Modurile minore sunt ajustãri minore ale modurilor majore. Fiecare
782 mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de
783 celelalte moduri minore ºi independent de modul major curent. Puteþi
784 sã nu folosiþi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaþie de
787 Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaþi text,
788 este modul "Auto Fill". Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge
789 automat liniile la spaþiul dintre cuvinte de fiecare datã când
790 introducând text creaþi o linie care este prea lungã.
792 Puteþi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode<Return>.
793 Când acest mod este activat, îl puteþi dezactiva executând aceeaºi
794 comandã. Dacã modul este dezactivat, aceastã comandã îl activeazã,
795 când este activat, comanda îl dezactiveazã. Se spune cã aceastã
796 comandã inverseazã modul.
798 >> Tastaþi M-x auto-fill-mode<Return> acum. Introduceþi apoi o linie
799 conþinând "asdf " de mai multe ori, pânã când linia se sparge în
800 douã. Trebuie sã puneþi spaþii între cuvinte pentru cã Auto Fill
801 sparge linia numai la spaþii.
803 Marginea este stabilitã în mod normal la 70 de caractere, dar puteþi
804 schimba aceastã valoare cu comanda C-x f. Introduceþi valoarea doritã
805 ca argument numeric pentru C-x f.
807 >> Tastaþi C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f).
808 Introduceþi apoi un text oarecare ºi observaþi cum Emacs-ul umple
809 linii de maximum 20 de caractere. Restauraþi marginea la 70 de
810 caractere folosind din nou C-x f.
812 Dacã faceþi schimbãri în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
813 rearanjeazã paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie sã tastaþi
814 M-q (META-q) cu cursorul poziþionat înãuntrul paragrafului.
816 >> Mutaþi cursorul în paragraful precedent ºi tastaþi M-q.
822 Emacs-ul poate cautã ºiruri (grupuri continue de caractere sau
823 cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faþã de poziþia curentã a cursorului
824 în text). Cãutarea unui ºir este o operaþie ce mutã cursorul;
825 cursorul este mutat în poziþia corespunzãtoare urmãtoarei apariþii a
828 Cãutarea este diferitã în Emacs faþã de majoritatea editoarelor,
829 deoarece este "incrementalã". Asta înseamnã cã execuþia operaþiunii
830 de cãutare se face în timp ce tastaþi ºirul de cãutat.
832 Comanda ce iniþiazã cãutarea este C-s pentru cãutare înainte ºi C-r
833 pentru cãutare înapoi. AªTEPTAÞI! Nu le încercaþi acum.
835 Când tastaþi C-s veþi remarca faptul cã ºirul "I-search" apare ca
836 prompt în zona de ecou. Aceasta vã spune cã Emacs-ul este în modul de
837 cãutare incrementalã, aºteptând ca dumneavoastrã sã introduceþi ºirul
838 pe care doriþi sã-l cãutaþi. Cãutarea poate fi terminatã cu <Return>.
840 >> Tastaþi acum C-s pentru a porni o cãutare. ÎNCET, câte o singurã
841 literã la un moment dat, tastaþi cuvântul "cursor", fãcând o pauzã
842 dupã fiecare caracter tastat ca sã observaþi ce se întamplã cu
843 cursorul. Acum aþi terminat de cãutat prima apariþie a cuvântului
845 >> Tastaþi C-s din nou, pentru a cãuta urmãtoarea apariþie a
847 >> Tastaþi acum <Delete> de patru ori ºi observaþi miºcarea
849 >> Tastaþi <Return> pentru a termina cãutarea.
851 Aþi observat ce s-a întamplat? În timpul unei cãutãri incrementale
852 Emacs-ul încearcã sã se poziþioneze pe prima apariþie a ºirului pe
853 care l-aþi introdus pânã în momentul respectiv. Dacã vreþi sã vã
854 poziþionaþi pe urmãtoarea apariþie a cuvântului "cursor", nu trebuie
855 decât sã tastaþi C-s încã o datã. Dacã nu mai existã o altã apariþie,
856 Emacs-ul va emite un sunet ºi vã va anunþa cã operaþiunea de cãutare a
857 eºuat ("failed" în limba englezã). C-g este o altã metodã de a
860 OBSERVAÞIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul ºi nu veþi mai
861 primi nici un rãspuns de la Emacs. Aceasta indicã faptul cã o
862 "facilitate" a sistemului de operare numitã "controlul fluxului"
863 ("flow control" în limba englezã) intercepteazã caracterul C-s ºi
864 acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, apãsaþi
865 C-q. Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã
866 "facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
867 din manualul Emacs-ului.
869 Dacã sunteþi în mijlocul unei cãutãri incrementale ºi tastaþi
870 <Delete>, veþi observa cã ultimul caracter în cãutarea incrementalã
871 este ºters ºi cãutarea se întoarce la poziþia anterioarã. De exemplu,
872 sã presupunem cã aþi tastat "c", pentru a cãuta prima apariþie a lui
873 "c". Dacã tastaþi "u", cursorul se va muta la prima apariþie a lui
874 "cu". Tastaþi acum <Delete>. Aceasta va ºterge "u"-ul din ºirul de
875 cãutare ºi cursorul se va muta înapoi la prima apariþie a lui "c".
877 Cãutarea incrementalã poate fi terminatã prin tastarea unui caracter
878 bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepþii - caracterele care sunt
879 specifice cãutãrii, cum ar fi C-s ºi C-r).
881 C-s începe o cãutare care inspecteazã textul de DUPÃ poziþia curentã a
882 cursorului. Dacã doriþi sã cãutaþi în textul dinaintea poziþiei
883 curente a cursorului, folosiþi C-r. Toatã discuþia referitoare la C-s
884 se aplicã ºi comenzii C-r, cu menþiunea cã direcþia de cãutare este
891 Una dintre facilitãþile importante ale Emacs-ului este aceea de a
892 afiºa pe ecran mai multe ferestre simultan.
894 >> Mutaþi cursorul pe aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.
896 >> Tastaþi acum C-x 2 pentru a împãrþi ecranul în douã ferestre.
897 Amândouã ferestrele vor afiºa acest tutorial. Cursorul va rãmane
898 în fereastra din partea de sus a ecranului.
900 >> Tastaþi C-M-v pentru a miºca textul din fereastra de jos.
901 (Dacã nu aveþi o tastã META, tastaþi ESC C-v.)
903 >> Tastaþi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltã" în limba
904 englezã) pentru a muta cursorul în fereastra de jos.
906 >> Tastaþi C-v ºi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul.
907 Continuaþi sã citiþi aceste instrucþiuni în fereastra de sus.
909 >> Tastaþi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de
910 sus. Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior.
912 Puteþi continua sã folosiþi C-x o pentru a vã muta între ferestre.
913 Fiecare fereastrã are propria ei poziþie a cursorului, dar numai o
914 fereastrã aratã cursorul la un moment dat. Toate operaþiile normale
915 de editare au efect în fereastra în care se gãseºte cursorul -
916 fereastra respectivã se numeºte "fereastra selectatã".
918 Comanda C-M-v este foarte utilã când editaþi text într-o fereastrã ºi
919 folosiþi cealaltã fereastrã pentru a citi documentaþii. Puteþi þine
920 întotdeauna cursorul în fereastra în care editaþi, în timp ce avansaþi
921 textul din cealaltã fereastrã cu C-M-v.
923 C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dacã aveþi o tastã
924 META, puteþi tasta C-M-v þinând apãsate ºi CONTROL ºi META când tastaþi
925 v. Nu conteazã care dintre CONTROL sau META este apãsatã mai întâi,
926 pentru cã amândouã acþioneazã prin modificarea caracterului pe care îl
929 Dacã nu aveþi o tastã META ºi folosiþi ESC în loc, ordinea este
930 importantã: trebuie sã tastaþi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
931 nu va funcþiona, din cauza faptului cã ESC este un caracter de sine
932 stãtãtor, nu un modificator.
934 >> Tastaþi C-x 1 (în fereastra de sus) ca sã renunþaþi la fereastra
937 (Dacã aþi tastat C-x 1 în fereastra de jos, aceastã comandã va închide
938 fereastra de sus. Gândiþi-vã la ea aºa "Pãstreazã doar o fereastrã -
939 cea în care sunt acum.")
941 Nu este nevoie sã afisaþi acelaºi buffer în ambele ferestre. Dacã
942 folosiþi C-x C-f pentru a deschide un fiºier într-o fereastrã,
943 cealaltã fereastrã nu se schimbã. Puteþi deschide un fiºier diferit
944 în fiecare fereastrã.
946 O altã modalitate de a folosi douã ferestre ca sã afiºaþi lucruri
949 >> Tastaþi C-x 4 C-f apoi numele unui fiºier. Terminaþi comanda
950 cu <Return> Observaþi cã fiºierul specificat apare în fereastra de
951 jos. Cursorul la fel.
953 >> Tastaþi C-x o pentru a vã muta în fereastra de sus, apoi tastaþi
954 C-x 1 pentru a ºterge fereastra de jos.
957 * NIVELURI DE EDITARE RECURSIVÃ
958 -------------------------------
960 Uneori veþi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare
961 recursivã". Acesta este indicat de prezenþa unor paranteze drepte în
962 linia de mod în jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea
963 sã vedeþi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental).
965 Pentru a ieºi din nivelul de editare recursivã, tastaþi ESC ESC ESC.
966 Aceasta este o comandã de ieºire de uz general. O puteþi folosi ºi ca
967 sã ieºiþi din minibuffer sau ca sã eliminaþi ferestrele în plus.
969 >> Tastaþi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaþi apoi ESC ESC ESC
972 Nu puteþi folosi C-g pentru a ieºi dintr-un nivel de editare recursivã
973 deoarece comanda C-g este folositã pentru a anula comenzi ºi argumente
974 înãuntrul unui nivel de editare recursivã.
977 * CUM PUTEÞI OBÞINE MAI MULTE INFORMAÞII
978 ----------------------------------------
980 În acest tutorial am încercat sã furnizãm suficiente informaþii pentru
981 a face primii paºi în Emacs. Existã atât de multe comenzi în Emacs
982 încât ar fi imposibil sã le explicãm pe toate aici. S-ar putea însã
983 sã doriþi sã învaþaþi mai multe despre Emacs, deoarece oferã foarte
984 multe facilitaþi interesante. Existã comenzi pentru a citi
985 documentaþia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajutãtoare
986 sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit ºi "caracterul de ajutor".
988 Pentru a folosi aceste facilitãþi de ajutor, tastaþi caracterul C-h,
989 apoi un caracter ce specificã tipul de ajutor de care aveþi nevoie.
990 În cazul în care sunteþi nelãmurit, tastaþi C-h ? ºi Emacs-ul vã va
991 spune ce fel de ajutor vã poate oferi. Dacã aþi tastat C-h ºi vã
992 rãzgândiþi (nu mai doriþi ajutor) puteþi tasta C-g pentru a anula
995 (Anumite site-uri remapeazã caracterul C-h. Nu ar trebui sã facã asta
996 orbeºte pentru toþi utilizatorii - aveþi motiv sã vã plângeþi
997 administratorului de sistem. Între timp, dacã C-h nu afiºeazã un
998 mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaþi M-x
999 help<Return> în loc.)
1001 Comanda elementarã de ajutor este C-h c. Tastaþi C-h, apoi caracterul
1002 c ºi o comandã alcãtuitã dintr-un caracter sau secvenþã de caractere
1003 ºi Emacs-ul va afiºa o scurtã descriere a comenzii.
1005 >> Tastaþi C-h c C-p.
1007 Mesajul ar trebui sã fie ceva de genul
1009 C-p runs the command previous-line
1011 Aceasta vã spune "numele funcþiei". Numele de funcþii sunt folosite
1012 în principal pentru a adapta ºi extinde Emacs-ul, dar, cum numele
1013 funcþiilor sunt alese în aºa fel încât sã indice actiunea comenzii
1014 respective, ele pot servi ca o documentaþie foarte scurtã, suficientã
1015 ca sã vã aminteascã de comenzi pe care le-aþi învãþat deja.
1017 Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) ºi (dacã
1018 nu aveþi o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
1021 Pentru a obþine mai multe informaþii despre o comandã, folosiþi C-h k
1024 >> Tastaþi C-h k C-p.
1026 Aceastã comandã afiºeazã documentaþia ºi numele funcþiei într-o
1027 fereastrã separatã. Când terminaþi de citit, tastaþi q pentru a
1028 o elimina. Nu trebuie sã faceþi acest lucru imediat. Puteþi edita
1029 o vreme, citind textul din fereastra de ajutor.
1031 Câteva comenzi C-h utile:
1033 C-h f descrie o funcþie al cãrei nume trebuie sã-l
1036 >> Încercaþi sã tastaþi C-h f previous-line<Return>.
1037 Aceasta afiºeazã toatã informaþia pe care o are Emacs-ul despre
1038 funcþia ce implementeazã comanda C-p.
1040 C-h a Command Apropos. Tastaþi un cuvânt cheie ºi Emacs-ul va
1041 lista toate funcþiile ºi variabilele ale cãror nume
1042 conþin acel cuvânt cheie. La stânga comenzilor care
1043 pot fi invocate cu M-x va fi afiºatã o steluþã.
1044 Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o
1045 secvenþã de unul sau douã caractere ce executã aceeaºi
1048 >> Tastaþi C-h a fiºier<Return>.
1050 Aceasta afiºeazã într-o altã ferastrã o listã a tuturor comenzilor M-x
1051 al cãror nume conþine "fiºier". Veþi vedea caractere-comandã de genul
1052 C-x C-f listate lângã comanda nume corespunzãtoare (find-file).
1054 >> Tastaþi C-M-v ca sã deplasaþi conþinutul ferestrei de ajutor.
1055 Faceþi acest lucru de câteva ori.
1057 >> Tastaþi C-x 1 pentu a ºterge fereastra de ajutor.
1063 Þineþi minte, pentru a ieºi permanent din Emacs, folosiþi C-x C-c.
1064 Pentru a ieºi temporar într-un shell (în aºa fel încât sã vã puteþi
1065 întoarce la Emacs mai târziu) folosiþi C-z.
1067 Acest tutorial a fost organizat în aºa fel încât sã fie pe înþelesul
1068 noilor utilizatori - nu vã sfiiþi sã vã plângeþi autorilor dacã gasiþi
1075 Acest tutorial este rezultatul prelucrãrii unei serii lungi de
1076 tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft
1077 pentru versiunea iniþialã de Emacs.
1079 Cu scopul evitãrii oricãror confuzii datorate traducerii, las în
1080 continuare noþita de copyright originalã în limba englezã.
1082 This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and
1083 comes with permission to distribute copies on certain conditions:
1085 Copyright (C) 1998, 2001-2012 Free Software Foundation, Inc.
1087 Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies
1088 of this document as received, in any medium, provided that the
1089 copyright notice and permission notice are preserved,
1090 and that the distributor grants the recipient permission
1091 for further redistribution as permitted by this notice.
1093 Permission is granted to distribute modified versions
1094 of this document, or of portions of it,
1095 under the above conditions, provided also that they
1096 carry prominent notices stating who last altered them.
1098 Condiþiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaºi
1099 spirit. Citiþi fiºierul COPYING ºi apoi distribuiþi prietenilor copii
1100 ale Emacs-ului. Contribuiþi la eliminarea obstrucþionismului software
1101 folosind, scriind ºi distribuind free software!
1103 ;;; Local Variables:
1104 ;;; coding: iso-latin-2
HCoop / bpt / emacs.git / blob