1 Tutorialului de Emacs. A se citi sfârşitul pentru condiţii.
2 Traducere din engleză de Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>.
3 Mulţumiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi şi sugestii.
5 Această versiune a fost produsă plecând de la versiunea în limba
7 Copyright (c) 1985, 2013-2014 Free Software Foundation, Inc.
9 Citiţi acum versiunea românească a tutorialului de Emacs.
11 Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumită
12 CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). În loc
13 să scriem META sau CONTROL de fiecare dată când vrem să prefixăm un
14 caracter, vom folosi următoarele prescurtări:
16 C-<chr> înseamnă că ţineţi apăsată tasta CONTROL în timp ce tastaţi
17 caracterul <chr>. Astfel, C-f înseamnă: ţineţi apăsată tasta
20 M-<chr> înseamnă că ţineţi apăsată tasta META, EDIT sau ALT în timp
21 ce tastaţi <chr>. Dacă nu există tasta META, EDIT sau ALT,
22 tastaţi <ESC>, ridicaţi şi apoi tastaţi caracterul <chr>.
23 Am notat cu <ESC> tasta ESC.
25 Observaţie importantă: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaţi C-x
26 C-c. (Două caractere.) Caracterele ">>" la marginea din stânga
27 reprezintă instrucţiuni pentru a încerca o comandă. De exemplu:
28 <<Liniile goale introduse aici de iniţializarea comenzii help-with-tutorial>>
29 >> Acum tastaţi C-v (citirea următorului ecran) pentru a vă muta la
30 următorul ecran. (Executaţi această comandă acum, tinând apăsată
31 tasta CONTROL în timp ce tastaţi v). De acum înainte faceţi acest
32 lucru din nou, de fiecare dată când terminaţi de citit ecranul.
34 De remarcat că există o zonă de suprapunere de două linii când vă
35 mutaţi de la un ecran la altul; aveţi astfel o oarecare continuitate
38 Primul lucru pe care trebuie să-l stiţi este cum să vă deplasaţi din
39 loc în loc în text. Ştiţi deja cum să vă mutaţi la următorul ecran cu
40 C-v. Pentru a vă deplasa înapoi un ecran, tastaţi M-v (ţineţi apăsată
41 tasta META şi tastaţi v, sau <ESC> v dacă nu aveţi o tastă META, EDIT,
44 >> Încercaţi să tastaţi M-v şi apoi C-v de câteva ori.
50 Următoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:
52 C-v avansează un ecran
54 C-l şterge ecranul şi reafişează totul poziţionând textul
55 de lângă cursor în centrul ecranului. (Este C-L, nu
58 >> Găsiţi cursorul şi ţineţi minte ce text este în jurul lui.
59 Apoi tastaţi C-l. Găsiţi cursorul din nou şi observaţi că textul
60 de lângă cursor este acelaşi.
63 * COMENZI DE BAZĂ PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
64 ---------------------------------------------
66 Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vă mutaţi la o anumită
67 poziţie în textul de pe ecran?
69 Sunt mai multe modalitaţi în care puteţi face acest lucru. Cel mai
70 simplu este să folosiţi comenzile C-p, C-b, C-f şi C-n. Fiecare din
71 aceste comenzi mută cursorul o linie sau coloană într-o anumită
72 direcţie pe ecran. Diagrama următoare prezintă aceste patru comenzi
73 şi arată direcţiile în care ele mută cursorul.
78 Înapoi, C-b .... Poziţia curentă a cursorului .... Înainte, C-f
83 >> Mutaţi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
84 C-p. Tastaţi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramă centrată pe
87 Vi se va părea probabil mai simplu să vă amintiţi aceste comenzi
88 gândindu-vă la semnificaţia lor în limba engleză: P pentru previous, N
89 pentru next, B pentru backward şi F pentru forward. Acestea sunt
90 comenzile de bază pentru poziţionarea cursorului şi le veţi folosi tot
91 timpul, deci ar fi foarte util să le învăţaţi acum.
93 >> Tastaţi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la această linie.
95 >> Mutaţi-vă în interiorul liniei cu C-f-uri şi apoi în sus cu
96 C-p-uri. Urmăriţi ce face C-p atunci când cursorul este în
99 Fiecare linie se termină cu un caracter NEWLINE care o separă de linia
100 următoare. Ultima linie în fişierele dumneavoastră ar trebui să aibă
101 un asemenea caracter la sfârşit (deşi Emacs-ul nu-l necesită).
103 >> Încercaţi să tastaţi C-b la începutul unei linii. Cursorul ar
104 trebui să se mute la sfârşitul liniei precedente, din cauza
105 trecerii peste caracterul NEWLINE.
107 C-f poate să treacă peste un caracter NEWLINE, la fel ca şi C-b.
109 >> Tastaţi câteva C-b-uri, pentru a vă familiariza cu poziţia
110 cursorului. Tastaţi apoi câteva C-f-uri pentru a vă întoarce la
111 sfârşitul liniei. Încă un C-f şi vă veţi muta la linia următoare.
113 Când ajungeţi să treceţi peste începutul sau sfârşitul ecranului,
114 textul aflat dincolo de margine intră în ecran, permiţându-i
115 Emacs-ului să mute cursorul la poziţia specificată, fără a ieşi din
116 zona vizibilă (ecran). Această operaţiune se numeste în limba engleză
119 >> Încercaţi să mutaţi cursorul în afara părţii de jos a ecranului cu
120 C-n şi observaţi ce se întamplă.
122 Dacă mutatul caracter cu caracter este lent, puteţi muta cursorul
123 cuvânt cu cuvânt. M-f (META-f) avansează cursorul cu un cuvânt, iar
124 M-b mută cursorul un cuvânt înapoi.
126 >> Tastaţi câteva M-f-uri şi apoi câteva M-b-uri.
128 Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mută la sfârşitul
129 cuvântului. Când cursorul este în spaţiul dintre cuvinte, M-f îl mută
130 la sfârşitul cuvântului următor. M-b acţionează similar, dar în
133 >> Tastaţi M-f şi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri şi
134 C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f şi M-b din diverse
135 poziţii în interiorul cuvintelor şi între ele.
137 Observaţi paralela între C-f şi C-b pe de o parte, şi M-f şi M-b pe de
138 cealaltă parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
139 operaţii referitoare la unităţile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
140 paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL operează pe unităţi de
141 bază, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
144 Această paralelă se aplică şi între linii şi fraze: C-a şi C-e mută
145 cursorul la începutul şi, respectiv sfârşitul unei linii, în timp ce
146 M-a şi M-e îl mută la începutul şi, respectiv sfârşitul unei fraze.
148 >> Încercaţi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri.
149 Încercaţi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri.
151 Remarcaţi cum repetarea tastării lui C-a nu schimbă nimic, în timp ce
152 repetarea tastării lui M-a mută cursorul la fraza următoare. Deşi
153 aceste operaţii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturală.
155 Poziţia cursorului în text mai este numită şi "punct" ("point" în
156 limba engleză). Cursorul arată pe ecran poziţia punctului în text.
158 Operaţiile ce mută cursorul (inclusiv comenzile ce mută cursorul
159 cuvânt cu cuvânt sau frază cu frază) sunt prezentate în sumarul
162 C-f avansează un caracter
163 C-b înapoi un caracter
165 M-f avansează un cuvânt
168 C-n avansează o linie
171 C-a înapoi la începutul liniei
172 C-e avansează la sfârşitul liniei
174 M-a înapoi la începutul frazei
175 M-e avansează la sfârşitul frazei
177 >> Exersaţi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
180 Două alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
181 (META Mai-mic), care mută cursorul la începutul textului, şi M-> (META
182 Mai-mare), care mută cursorul la sfârşitul textului.
184 Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei şi deci este
185 necesar să apăsaţi tasta SHIFT în acelaşi timp. Pe aceste terminale
186 este nevoie să apăsaţi SHIFT şi când tastaţi M-<; fără tasta SHIFT,
189 >> Încercaţi M-< acum, pentru a vă muta la începutul tutorialului.
190 Folosiţi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici.
192 >> Încercaţi M-> acum, pentru a vă muta la sfârşitul tutorialului.
193 Folosiţi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici.
195 Puteţi de asemenea să mutaţi cursorul cu tastele săgeţi, dacă
196 terminalul are asemenea taste. Se recomandă însă acomodarea cu C-b,
197 C-f, C-n şi C-p din trei motive. În primul rând, aceste taste
198 funcţionează pe toate tipurile de terminale. În al doilea rând, odată
199 ce vă obişnuiţi cu Emacs-ul, veţi remarca faptul că tastarea lor este
200 mai rapidă decât cea a tastelor săgeţi (pentru că nu trebuie să vă
201 schimbaţi poziţia mâinilor pe tastatură). În al treilea rând, odată
202 format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL,
203 comenzile avansate de mutat cursorul se învaţă foarte uşor.
205 Majoritatea comenzilor Emacs acceptă un argument numeric; pentru
206 majoritatea comenzilor, acest argument reprezintă un contor de
207 repetiţie. Contorul de repetiţie se introduce tastând C-u, cifrele ce
208 alcătuiesc contorul şi apoi comanda. Dacă aveţi tasta META (EDIT sau
209 ALT), există şi o altă alternativă pentru a introduce un argument
210 numeric: tastaţi cifrele în timp ce ţineţi tasta META apăsată. Se
211 recomandă însă folosirea metodei cu C-u, deoarece funcţionează pe
214 De exemplu, C-u 8 C-f avansează cursorul cu opt caractere.
216 >> Încercaţi să folosiţi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
217 muta cursorul dintr-o singură comandă pe o linie apropiată de
220 Majoritatea comenzilor utilizează argumentul numeric ca un contor de
221 repetitie. Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit.
222 C-v si M-v sunt printre aceste excepţii. Când li se dă un argument
223 numeric, ele mută ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
224 linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mută ecranul cu 4 linii.
226 >> Încercaţi să tastaţi C-u 8 C-v acum.
228 Această comandă trebuie să mute ecranul în sus cu 8 linii. Dacă
229 doriti să îl mutaţi înapoi, puteţi să-i daţi lui M-v un argument
232 Dacă folosiţi sistemul X Window, există probabil o zonă rectangulară
233 numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Puteţi deplasa
234 textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul.
236 >> Încercaţi să apăsaţi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
237 butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui să mute textul la o
238 poziţie determinată de cât de sus sau de jos aţi apăsat pe scroll
241 >> Încercaţi să mutaţi mouse-ul în sus şi în jos ţinând butonul din
242 mijloc apăsat. Veţi vedea că textul se deplasează în sus şi în jos
243 corespunzător cu mişcarea mouse-ului.
246 * CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT
247 ---------------------------
249 Dacă Emacs-ul încetează să vă raspundă la comenzi, îl puteţi opri,
250 fără să pierdeţi modificările făcute până acum, tastând C-g. Puteţi
251 folosi C-g pentru a opri o comandă care durează prea mult.
253 Puteţi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
254 numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriţi să o continuaţi.
256 >> Tastaţi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
257 tastaţi C-g. Tastaţi apoi C-f. Cursorul ar trebui să se mute un
258 singur caracter, pentru că aţi oprit introducerea argumentului
261 Dacă aţi tastat un <ESC> din greşeală, puteţi să-l anulaţi cu un C-g.
264 * COMENZI DEZAFECTATE
265 ---------------------
267 Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aşa fel încât
268 utilizatorii să nu le poată folosi din neatenţie.
270 Dacă tastaţi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afişa un mesaj
271 spunând ce comandă aţi tastat şi întrebându-vă dacă doriţi să
274 Dacă într-adevăr doriţi să încercaţi comanda respectivă, tastaţi
275 SPAŢIU. În mod normal, dacă nu doriţi să executaţi comanda
276 dezafectată, răspundeţi cu "n".
278 >> Tastaţi <ESC> : (care este o comandă dezafectată), apoi tastaţi n
279 ca răspuns la întrebarea pusă de Emacs.
285 Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afişând propriul său
286 text. Vom explica mai târziu tehnicile de folosire a ferestrelor
287 multiple. Acum vrem să explicăm cum să închideţi ferestrele care ar
288 putea apare ca rezultat al afişării unor documentaţii sau rezultate
289 specifice anumitor comenzi. Este simplu:
291 C-x 1 o singură fereastră (adică închide toate celelalte
294 Asta înseamnă CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 măreşte fereastra
295 care conţine cursorul până când ocupă întregul ecran. Toate celelalte
296 ferestre sunt distruse.
298 >> Mutaţi cursorul la această linie şi tastaţi C-u 0 C-l.
300 >> Tastaţi C-h k C-f. Observaţi cum această fereastră se micşorează,
301 în timp ce o nouă fereastră apare, afişând documentaţia comenzii
304 >> Tastaţi C-x 1 şi observaţi cum noua fereastră dispare.
307 * INTRODUCEREA ŞI ŞTERGEREA
308 ---------------------------
310 Dacă vreţi să introduceţi text, pur şi simplu tastaţi textul dorit.
311 Caracterele pe care le puteţi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
312 interpretate de Emacs ca text şi introduse imediat. Tastaţi <Return>
313 (tasta mai este etichetată <Enter> uneori) pentru a introduce un
316 Puteţi şterge ultimul caracter pe care l-aţi introdus tastând
317 <Delete>. <Delete> este o tastă pe tastatură etichetată "Del" sau
318 "Delete". În unele cazuri tasta "Backspace" poate acţiona ca
319 <Delete>, dar nu întotdeauna!
321 Mai general, <Delete> şterge caracterul dinaintea poziţiei curente a
324 >> Executaţi următoarele operaţii acum - tastaţi câteva caractere,
325 apoi ştergeţi-le tastând <Delete> de câteva ori. Nu vă temeţi că
326 veţi schimba acest fişier; nu veţi altera versiunea principală a
327 tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastră personală.
329 Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentată
330 pe o linie de ecran, linia de text este continuată pe următoarea linie
331 de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta
332 indică o linie care a fost continuată.
334 >> Introduceţi text până când depăşiţi cu câteva caractere marginea
335 din dreapta a ecranului. Veţi observa apariţia liniei de
338 >> Folosiţi <Delete>-uri pentru a şterge textul până când linia încape
339 din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va dispărea.
341 Puteţi şterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. Ştergerea
342 unui NEWLINE dintre două linii concateneaza cele două linii. Dacă
343 linia rezultată este prea lungă pentru a fi afişată pe ecran, va fi
344 afişată cu o linie de continuare.
346 >> Mutaţi cursorul la începutul unei linii şi tastaţi <Delete>.
347 Aceasta concatenează linia curentă cu cea precedentă.
349 >> Tastaţi <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE şters.
351 Aşa cum vă reamintiţi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
352 argument numeric ce acţionează ca un contor de repetiţie; introducerea
353 caracterelor ascultă aceleaşi reguli. Un argument numeric dat unui
354 caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numărul
357 >> Încercaţi asta acum - tastaţi C-u 8 * pentru a introduce ********.
359 Aţi învăţat acum metodele elementare de tastat şi corectat erori în
360 Emacs. Puteţi de asemenea şterge cuvinte sau linii. Acesta este un
361 sumar al operaţiilor de ştergere.
363 <Delete> şterge caracterul de dinaintea cursorului
364 C-d şterge caracterul de după cursor
366 M-<Delete> şterge cuvântul de dinaintea cursorului
367 M-d şterge cuvântul de după cursor
369 C-k şterge de la poziţia curentă până la sfârşitul
371 M-k şterge de la poziţia curentă până la sfârşitul
374 De remarcat că <Delete> şi C-d versus M-<Delete> şi M-d extind
375 paralela începută de C-f şi M-f (<Delete> nu este cu adevărat un
376 caracter bazat pe CONTROL, dar nu o să ne ocupăm de asta acum). C-k
377 şi M-k sunt ca C-e şi M-e, într-un fel, dacă facem o paralelă între
380 Când ştergeţi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
381 păstrează intern textul distrus în aşa fel încât îl puteţi restaura.
382 Termenul folosit de Emacs pentru operaţiunea de restaurare a textului
383 distrus este "yanking". Puteţi restaura textul distrus fie în acelaşi
384 loc, fie în alt loc în fişier. Puteţi de asemenea restaura textul de
385 mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare
388 Diferenţa dintre "distrugerea" şi "ştergerea" unei porţiuni din text
389 este aceea ca porţiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp
390 ce porţiunile de text "şterse", nu. În general, comenzile care
391 distrug porţiuni semnificative din text, păstrează intern textul
392 respectiv, în timp ce comenzile care şterg doar un caracter, linii
393 goale sau spaţii, nu fac acest lucru.
395 >> Mutaţi cursorul la începutul unei linii care nu este goală.
396 Tastaţi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivă.
397 >> Tastaţi C-k o a doua oară. Veţi observa distrugerea caracterului
398 NEWLINE de la sfârşitul liniei.
400 După cum vedeţi, un singur C-k distruge conţinutul liniei, iar un al
401 doilea C-k distruge linia însăşi, facând toate celelalte linii să se
402 mute în sus. C-k tratează un argument numeric în mod special:
403 distruge numărul specificat de linii şi conţinutul lor. Această
404 comportare nu este doar o simplă repetiţie. C-u 2 C-k distruge două
405 linii şi NEWLINE-urile de după ele; tastând C-k de două ori nu
406 obţineţi acelaşi rezultat.
408 Pentru a extrage ultimul text distrus şi a-l plasa la poziţia curentă
409 a cursorului, tastaţi C-y.
411 >> Tastaţi C-y pentru a restaura textul distrus anterior.
413 Gânditi-vă la C-y ca şi cum aţi recupera ceva ce v-a fost luat.
414 Observaţi că dacă executaţi mai multe C-k-uri la rând, tot textul
415 distrus este stocat într-o singură bucată, în aşa fel încât un singur
416 C-y va restaura toate liniile.
418 >> Tastaţi acum C-k de câteva ori.
420 Acum încercaţi să restauraţi textul distrus:
422 >> Tastaţi C-y. Mutaţi apoi cursorul câteva linii mai jos şi tastaţi
423 C-y din nou. Veţi vedea cum se copiază porţiuni de text.
425 Ce faceţi dacă aveţi porţiuni de text pe care vreţi să le restauraţi,
426 dar între timp distrugeţi o altă porţiune de text? C-y va restaura
427 porţiunea de text care a fost distrusă cel mai recent. Cu toate
428 acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Puteţi să-l
429 restauraţi folosind comanda M-y. După ce aţi executat C-y pentru a
430 obţine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veţi înlocui textul
431 ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui. Tastând
432 M-y de mai multe ori puteţi obţine porţiuni de text distrus din ce în
433 ce mai vechi. Odată ajunşi la textul care vă interesează, puteţi să
434 continuaţi editarea fără să mai faceţi nimic special, lasând textul
435 restaurat în poziţia în care se găseşte.
437 Dacă tastaţi M-y de suficient de multe ori, veţi ajunge în cele din
438 urmă la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând).
440 >> Distrugeţi o linie, mutaţi-vă puţin în jurul ei, distrugeţi o altă
441 linie. Executaţi apoi C-y pentru a obţine înapoi cea de-a doua
442 linie distrusă. Executaţi apoi M-y şi veţi constata că este
443 înlocuită de prima linie distrusă. Executaţi mai multe M-y-uri şi
444 observaţi ce obţineţi. Continuaţi să le executaţi până când a doua
445 linie apare din nou, etc. Dacă doriţi, puteţi încerca să-i daţi
446 comenzii M-y argumente numerice pozitive şi negative.
452 Dacă faceţi o schimbare în text, şi apoi constataţi că aţi greşit,
453 puteţi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.
455 În mod normal, C-x u anulează schimbările făcute de o comandă; dacă
456 repetaţi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouă repetiţie anulează
459 Există însă două excepţii: comenzile care nu schimbă textul nu sunt
460 luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul şi
461 cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt
462 tratate în grupuri de maxim 20. (Motivaţia din spatele acestei
463 abordări este aceea de a reduce numărul de C-x u-uri pe care trebuie
464 să le tastaţi pentru anularea inserărilor de text).
466 >> Distrugeţi linia aceasta cu C-k, apoi tastaţi C-x u; linia ar
469 C-_ este o altă comandă de anulare; funcţionează exact ca şi C-x u,
470 dar este mai uşor de tastat de mai multe ori la rând. Dezavantajul
471 lui C-_ este că pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
472 Din acest motiv există C-x u. Pe unele terminale se poate să tastaţi
473 C-_ tastând "/" în timp ce ţineţi apăsată tasta CONTROL.
475 Un argument numeric la C-_ sau C-x u acţionează ca un contor de
482 Pentru a face permanente modificările din textul pe care îl editaţi,
483 trebuie să-l stocaţi (salvaţi) într-un fişier. Altminteri,
484 modificările se vor pierde în momentul părăsirii Emacs-ului. Puneţi
485 textul într-un fişier "deschizând" (sau "vizitând") fişierul.
487 Deschiderea unui fişier înseamnă că puteţi vedea conţinutul fişierului
488 în Emacs. Este ca şi cum aţi edita chiar fişierul, singura diferenţă
489 fiind aceea că schimbările nu devin permanente până când nu îl
490 "salvaţi" ("save" în limba engleză). Se evită astfel existenţa în
491 sistem a unor fişiere incomplet modificate atunci când nu doriţi acest
492 lucru. Chiar şi când salvaţi fişierul, Emacs-ul păstrează fişierul
493 iniţial (cu un nume schimbat) în aşa fel încât să-l puteţi recupera în
494 cazul în care decideţi că modificările efectuate au fost greşite.
496 Aproape de marginea de jos a ecranului veţi observa o linie care
497 începe şi se termină cu minusuri, şi conţine şirul "--:-- TUTORIAL.ro"
498 sau ceva în genul acesta. Această parte a ecranului arată întotdeauna
499 numele fişierului pe care îl vizitaţi. Acum vizitaţi fişierul
500 "TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastră de încercări a
501 tutorialului în limba română. Orice fişier aţi edita, numele acelui
502 fişier va apărea în poziţia respectivă.
504 Comenzile pentru găsirea şi salvarea fişierelor sunt diferite de
505 celelalte comenzi pe care le-aţi învăţat, în sensul că sunt compuse
506 din două caractere. Amândouă încep cu caracterul C-x. Există o
507 întreagă serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt
508 legate de fişiere, buffere şi alte lucruri înrudite. Aceste comenzi
509 sunt compuse din două, trei sau patru caractere.
511 Comenzii de deschidere a unui fişier trebuie să îi spuneţi numele
512 fişierului dorit. Spunem despre comandă ca "citeşte un argument de la
513 terminal" (în acest caz, argumentul este numele fişierului). După ce
516 C-x C-f (deschide un fişier)
518 Emacs-ul vă va cere să introduceţi numele fişierului. Numele pe care
519 îl tastaţi apare pe ultima linie a ecranului. Această linie se
520 numeste "minibuffer" când este folosită pentru acest tip de
521 introducere. Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite şi
522 pentru editarea numelui fişierului.
524 În timp ce introduceţi numele fişierului (sau orice alt tip de
525 introducere de date în minibuffer), puteţi anula comanda cu C-g.
527 >> Tastaţi C-x C-f, apoi tastaţi C-g. Aceasta anulează minibuffer-ul,
528 şi, de asemenea, anulează comanda C-x C-f care îl folosea. În
529 concluzie, nu veţi mai deschide nici un fişier.
531 Când aţi terminat de introdus numele fişierului, tastaţi <Return>
532 pentru a-l încheia. După aceasta, comanda C-x C-f începe să lucreze
533 şi deschide fişierul pe care l-aţi ales. Minibuffer-ul dispare când
534 comanda C-x C-f se termină.
536 După câteva momente, conţinutul fişierului apare pe ecran şi îl puteţi
537 edita. Când doriti să faceţi schimbările permanente, tastaţi comanda
539 C-x C-s (salvează fişierul)
541 Aceasta copiază textul din Emacs într-un fişier. Prima oară când
542 faceţi acest lucru, Emacs-ul redenumeşte fişierul iniţial în aşa fel
543 încât să nu se piardă. Noul nume este creat prin adăugarea
544 caracterului "~" la numele iniţial.
546 Când operaţiunea de salvare este terminată, Emacs-ul afişează numele
547 fişierului salvat. Se recomandă salvarea la intervale relativ mici,
548 pentru a nu pierde prea multă muncă în cazul unei eventuale blocări a
551 >> Tastaţi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
552 Aceasta ar trebui să afişeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
555 Puteţi deschide un fişier existent, pentru a-l vedea sau edita.
556 Puteţi de asemenea deschide un fişier care nu există. Aceasta este
557 modalitatea în care creaţi noi fişiere cu Emacs-ul: deschideţi
558 fişierul (care va fi gol iniţial), apoi începeţi să introduceţi text
559 în el. Când îi veţi cere să "salveze" fişierul, Emacs-ul va crea
560 fişierul cu textul pe care l-aţi introdus. De acum înainte puteţi
561 considera că editaţi un fişier existent.
567 Dacă deschideţi un al doilea fişier cu C-x C-f, primul va continua să
568 existe în Emacs. Puteţi să vă mutaţi înapoi la el deschizându-l din
569 nou cu C-x C-f. În acest fel puteţi avea un număr destul de mare de
570 fişiere deschise în Emacs.
572 >> Creaţi un fişier numit "foo" tastând C-x C-f foo <Return>.
573 Introduceţi un text oarecare, editaţi-l, apoi salvaţi "foo" tastând
574 C-x C-s. În cele din urmă, tastaţi C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
575 pentru a vă întoarce la tutorial.
577 Emacs-ul stochează textul fiecărui fişier într-un obiect numit
578 "buffer". Deschiderea unui fişier creează un nou buffer în Emacs.
579 Pentru a vedea o listă a bufferelor existente în Emacs, tastaţi
581 C-x C-b (lista de buffere)
583 >> Încercaţi C-x C-b acum.
585 Observaţi cum fiecare buffer are un nume şi, uneori, un nume de fişier
586 corespunzător fişierului al cărui conţinut este menţinut în buffer-ul
587 respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fişier. De exemplu,
588 buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fişier asociat. Este
589 buffer-ul care conţine lista de buffere şi a fost creat de comanda C-x
590 C-b. Orice text pe care îl vedeţi într-o fereastră a Emacs-ului este
591 întotdeauna parte dintr-un buffer.
593 >> Tastaţi C-x 1 pentru a scăpa de lista de buffere.
595 Dacă faceţi schimbări în textul unui fişier, apoi deschideţi un alt
596 fişier, primul fişier nu este salvat. Schimbările efectuate rămân în
597 Emacs, în buffer-ul asociat acelui fişier. Crearea sau editarea
598 buffer-ului celui de-al doilea fişier nu are nici un efect asupra
599 buffer-ului primului fişier. Acest lucru este foarte util, dar
600 înseamnă că aveţi nevoie de o modalitate convenabilă de a salva
601 buffer-ul primului fişier. Ar fi obositor să fie necesar să vă mutaţi
602 înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest
603 motiv există comanda:
605 C-x s salvează nişte buffere
607 C-x s vă întreabă despre fiecare buffer care conţine modificări (şi
608 care nu a fost salvat) dacă doriţi să-l salvaţi.
610 >> Introduceţi o linie de text, apoi tastaţi C-x s.
611 Ar trebui să vă întrebe dacă să salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
612 Raspundeţi "da" la întrebare tastând "y".
615 * EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI
616 -------------------------------
618 Există mult mai multe comenzi Emacs decât combinaţii de taste bazate
619 pe CONTROL şi META. Soluţia în Emacs este folosirea comenzilor
620 eXtinse. Acestea sunt de două feluri:
622 C-x eXtinde un caracter; urmată de un caracter
623 M-x eXtinde un nume; urmată de un nume lung
625 Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar
626 decât comenzile despre care aţi învăţat până acum. Aţi văzut deja
627 două dintre ele: comanda de deschis fişiere (C-x C-f) şi comanda de
628 salvat fişiere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de părăsit
629 Emacs-ul: C-x C-c. (Nu vă temeţi că veţi pierde schimbări făcute în
630 fişiere; înainte de a termina sesiunea curentă Emacs, C-x C-c vă va
631 întreba dacă doriţi să salvaţi fişierele modificate.)
633 C-z este comanda cu care puteţi ieşi din Emacs *temporar* - astfel
634 încât să puteţi să vă întoarceţi la aceeaşi sesiune Emacs mai târziu.
636 Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendă" Emacs-ul; asta înseamnă
637 că, deşi vă veţi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
638 distrus. În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
639 uzuale puteţi reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'.
641 Pe sistemele care nu implementează mecanismele de suspendare, C-z
642 creează un subshell care rulează sub Emacs pentru a vă oferi
643 posibilitatea de a rula alte programe şi de a vă întoarce la Emacs mai
644 târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevărat din Emacs - comanda
645 `exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzuală de a vă
648 În general C-x C-c se foloseşte înainte de părăsirea sistemului.
649 Puteţi folosi această comandă şi pentru a ieşi din instanţe de Emacs
650 lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea
651 s-ar putea să nu fie capabile să folosească facilitaţile de suspendare
652 ale Emacs-ului. În mod normal însă, dacă nu sunteţi pe cale să
653 părăsiţi sistemul, este mai bine să suspendaţi Emacs-ul cu C-z decât
654 să ieşiţi complet cu C-x C-c.
656 Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor
657 pe care le-aţi învăţat până acum:
659 C-x C-f deschide un fişier
660 C-x C-s salvează fişierul
661 C-x C-b listează bufferele
662 C-x C-c părăseşte Emacs-ul
665 Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite şi mai rar
666 sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri. Un exemplu
667 este comanda replace-string (înlocuieşte-şir) care înlocuieşte global
668 toate apariţiile unui şir de caractere cu alt şir de caractere. Când
669 tastaţi M-x, Emacs-ul afişează pe ultima linie de pe ecran "M-x" şi
670 puteţi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string".
671 Puteţi să tastaţi doar "repl s<TAB>" şi Emacs-ul va completa numele.
672 Terminaţi comanda cu <Return>.
674 Comanda replace-string necesită două argumente - şirul ce va fi
675 înlocuit şi şirul înlocuitor. La sfârşitul introducerii fiecărui
676 argument trebuie să tastaţi <Return>.
678 >> Mutaţi cursorul pe linia goală care se găseste două linii mai jos.
679 Tastaţi apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.
681 Observaţi modul în care această linie s-a modificat: aţi înlocuit
682 toate apariţiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", după
683 poziţia iniţială a cursorului.
689 Dacă aţi facut schimbări într-un fişier, dar nu le-aţi salvat, aceste
690 schimbări se pot pierde în cazul în care sistemul se blochează.
691 Pentru a vă proteja munca, Emacs-ul salvează periodic un fişier de
692 "autosalvare" pentru fiecare fişier pe care îl editaţi. Acest fişier
693 are un "#" la început şi unul la sfârşit; de exemplu, dacă fişierul
694 dumneavoastră se numeste "hello.c", fişierul de autosalvare
695 corespunzător se va numi "#hello.c#". Când salvaţi fişierul în mod
696 normal, Emacs-ul şterge fişierul de autosalvare.
698 În cazul unei căderi a sistemului, puteţi să vă recuperaţi fişierul de
699 autosalvare deschizând fişierul în mod normal (fişierul pe care îl
700 editaţi, nu pe cel de autosalvare) şi tastând după aceea M-x recover
701 file<Return>. Când vi se cere confirmarea, tastaţi yes<Return> pentru
702 a continua şi a recupera fişierul.
708 Dacă Emacs-ul observă că tastaţi comenzile încet, vi le va arăta la
709 marginea de jos a ecranului într-o zona numită "zona de ecou". Zona
710 de ecou conţine cea mai de jos linie a ecranului.
716 Linia de deasupra zonei de ecou se numeşte "linia de mod" ("mode line"
717 în limba engleză). Linia de mod conţine ceva de genul:
719 --**-Emacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%----------------
721 Această linie prezintă informaţii utile despre starea Emacs-ului şi
722 despre textul pe care îl editaţi.
724 Stiţi deja ce înseamnă numele fişierului - este fişierul pe care l-aţi
725 deschis. -NN%-- indică poziţia curentă a cursorului în text - NN la
726 sută din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dacă începutul
727 fişierului este vizibil pe ecran, veţi vedea --Top-- în loc de
728 --00%--. Dacă sfârşitul fişierului este vizibil pe ecran, veţi vedea
729 --Bot-- (de la "bottom" în limba engleză). Dacă fişierul este atât de
730 mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veţi vedea
733 Stelele de la începutul liniei de mod semnalizează existenţa unor
734 modificări nesalvate în text. Imediat după deschiderea fişierului,
735 porţiunea respectivă din linia de mod nu conţine nici o stea, doar
738 Porţiunea dinăuntrul parantezelor vă spune modul de editare curent.
739 Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiţi chiar
740 acum. Este un exemplu de "mod major".
742 Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate
743 editării diferitelor limbaje şi/sau tipuri de text, cum ar fi modul
744 Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment
745 dat şi numele său va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental"
748 Fiecare mod major schimbă comportamentul unor comenzi. De exemplu
749 există comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum
750 fiecare limbaj de programare are o idee diferită despre felul cum ar
751 trebui să arate un comentariu, fiecare mod major trebuie să le
752 introducă într-un alt fel. Există câte o comandă asociată fiecărui
753 mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De
754 exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul
757 Dacă editaţi text în limba română, cum ar fi de exemplu acest fişier,
758 ar trebui probabil să folosiţi modul Text.
760 >> Tastaţi M-x text-mode<Return>.
762 Nu vă temeti, nici una din comenzile pe care le-aţi învăţat până acum
763 nu schimbă Emacs-ul prea mult. Puteţi observa acum că M-f şi M-b
764 tratează apostrofurile ca parte din cuvinte. Înainte, în modul
765 Fundamental, M-f şi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
768 Modurile majore operează schimbări subtile, ca cea descrisă mai sus.
769 Majoritatea comenzilor execută aceeaşi operaţie în fiecare mod major,
770 dar funcţionează puţin diferit.
772 Pentru a vedea documentaţia referitoare la modul major curent, tastaţi
775 >> Folosiţi C-u C-v o dată sau de mai multe ori pentru a aduce această
776 linie aproape de începutul ecranului. Tastaţi C-h m ca să aflaţi
777 diferenţele dintre modul Text şi modul Fundamental. Tastaţi C-x 1
778 pentru a şterge documentaţia de pe ecran.
780 Modurile majore se numesc "majore" pentru că există şi moduri minore.
781 Modurile minore sunt ajustări minore ale modurilor majore. Fiecare
782 mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de
783 celelalte moduri minore şi independent de modul major curent. Puteţi
784 să nu folosiţi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaţie de
787 Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaţi text,
788 este modul "Auto Fill". Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge
789 automat liniile la spaţiul dintre cuvinte de fiecare dată când
790 introducând text creaţi o linie care este prea lungă.
792 Puteţi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode<Return>.
793 Când acest mod este activat, îl puteţi dezactiva executând aceeaşi
794 comandă. Dacă modul este dezactivat, această comandă îl activează,
795 când este activat, comanda îl dezactivează. Se spune că această
796 comandă inversează modul.
798 >> Tastaţi M-x auto-fill-mode<Return> acum. Introduceţi apoi o linie
799 conţinând "asdf " de mai multe ori, până când linia se sparge în
800 două. Trebuie să puneţi spaţii între cuvinte pentru că Auto Fill
801 sparge linia numai la spaţii.
803 Marginea este stabilită în mod normal la 70 de caractere, dar puteţi
804 schimba această valoare cu comanda C-x f. Introduceţi valoarea dorită
805 ca argument numeric pentru C-x f.
807 >> Tastaţi C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f).
808 Introduceţi apoi un text oarecare şi observaţi cum Emacs-ul umple
809 linii de maximum 20 de caractere. Restauraţi marginea la 70 de
810 caractere folosind din nou C-x f.
812 Dacă faceţi schimbări în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
813 rearanjează paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie să tastaţi
814 M-q (META-q) cu cursorul poziţionat înăuntrul paragrafului.
816 >> Mutaţi cursorul în paragraful precedent şi tastaţi M-q.
822 Emacs-ul poate caută şiruri (grupuri continue de caractere sau
823 cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faţă de poziţia curentă a cursorului
824 în text). Căutarea unui şir este o operaţie ce mută cursorul;
825 cursorul este mutat în poziţia corespunzătoare următoarei apariţii a
828 Căutarea este diferită în Emacs faţă de majoritatea editoarelor,
829 deoarece este "incrementală". Asta înseamnă că execuţia operaţiunii
830 de căutare se face în timp ce tastaţi şirul de căutat.
832 Comanda ce iniţiază căutarea este C-s pentru căutare înainte şi C-r
833 pentru căutare înapoi. AŞTEPTAŢI! Nu le încercaţi acum.
835 Când tastaţi C-s veţi remarca faptul că şirul "I-search" apare ca
836 prompt în zona de ecou. Aceasta vă spune că Emacs-ul este în modul de
837 căutare incrementală, aşteptând ca dumneavoastră să introduceţi şirul
838 pe care doriţi să-l căutaţi. Căutarea poate fi terminată cu <Return>.
840 >> Tastaţi acum C-s pentru a porni o căutare. ÎNCET, câte o singură
841 literă la un moment dat, tastaţi cuvântul "cursor", făcând o pauză
842 după fiecare caracter tastat ca să observaţi ce se întamplă cu
843 cursorul. Acum aţi terminat de căutat prima apariţie a cuvântului
845 >> Tastaţi C-s din nou, pentru a căuta următoarea apariţie a
847 >> Tastaţi acum <Delete> de patru ori şi observaţi mişcarea
849 >> Tastaţi <Return> pentru a termina căutarea.
851 Aţi observat ce s-a întamplat? În timpul unei căutări incrementale
852 Emacs-ul încearcă să se poziţioneze pe prima apariţie a şirului pe
853 care l-aţi introdus până în momentul respectiv. Dacă vreţi să vă
854 poziţionaţi pe următoarea apariţie a cuvântului "cursor", nu trebuie
855 decât să tastaţi C-s încă o dată. Dacă nu mai există o altă apariţie,
856 Emacs-ul va emite un sunet şi vă va anunţa că operaţiunea de căutare a
857 eşuat ("failed" în limba engleză). C-g este o altă metodă de a
860 OBSERVAŢIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul şi nu veţi mai
861 primi nici un răspuns de la Emacs. Aceasta indică faptul că o
862 "facilitate" a sistemului de operare numită "controlul fluxului"
863 ("flow control" în limba engleză) interceptează caracterul C-s şi
864 acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, apăsaţi
865 C-q. Puteţi găsi detalii referitoare la această aşa-numită
866 "facilitate" în secţiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
867 din manualul Emacs-ului.
869 Dacă sunteţi în mijlocul unei căutări incrementale şi tastaţi
870 <Delete>, veţi observa că ultimul caracter în căutarea incrementală
871 este şters şi căutarea se întoarce la poziţia anterioară. De exemplu,
872 să presupunem că aţi tastat "c", pentru a căuta prima apariţie a lui
873 "c". Dacă tastaţi "u", cursorul se va muta la prima apariţie a lui
874 "cu". Tastaţi acum <Delete>. Aceasta va şterge "u"-ul din şirul de
875 căutare şi cursorul se va muta înapoi la prima apariţie a lui "c".
877 Căutarea incrementală poate fi terminată prin tastarea unui caracter
878 bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepţii - caracterele care sunt
879 specifice căutării, cum ar fi C-s şi C-r).
881 C-s începe o căutare care inspectează textul de DUPĂ poziţia curentă a
882 cursorului. Dacă doriţi să căutaţi în textul dinaintea poziţiei
883 curente a cursorului, folosiţi C-r. Toată discuţia referitoare la C-s
884 se aplică şi comenzii C-r, cu menţiunea că direcţia de căutare este
891 Una dintre facilităţile importante ale Emacs-ului este aceea de a
892 afişa pe ecran mai multe ferestre simultan.
894 >> Mutaţi cursorul pe această linie şi tastaţi C-u 0 C-l.
896 >> Tastaţi acum C-x 2 pentru a împărţi ecranul în două ferestre.
897 Amândouă ferestrele vor afişa acest tutorial. Cursorul va rămane
898 în fereastra din partea de sus a ecranului.
900 >> Tastaţi C-M-v pentru a mişca textul din fereastra de jos.
901 (Dacă nu aveţi o tastă META, tastaţi ESC C-v.)
903 >> Tastaţi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltă" în limba
904 engleză) pentru a muta cursorul în fereastra de jos.
906 >> Tastaţi C-v şi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul.
907 Continuaţi să citiţi aceste instrucţiuni în fereastra de sus.
909 >> Tastaţi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de
910 sus. Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior.
912 Puteţi continua să folosiţi C-x o pentru a vă muta între ferestre.
913 Fiecare fereastră are propria ei poziţie a cursorului, dar numai o
914 fereastră arată cursorul la un moment dat. Toate operaţiile normale
915 de editare au efect în fereastra în care se găseşte cursorul -
916 fereastra respectivă se numeşte "fereastra selectată".
918 Comanda C-M-v este foarte utilă când editaţi text într-o fereastră şi
919 folosiţi cealaltă fereastră pentru a citi documentaţii. Puteţi ţine
920 întotdeauna cursorul în fereastra în care editaţi, în timp ce avansaţi
921 textul din cealaltă fereastră cu C-M-v.
923 C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dacă aveţi o tastă
924 META, puteţi tasta C-M-v ţinând apăsate şi CONTROL şi META când tastaţi
925 v. Nu contează care dintre CONTROL sau META este apăsată mai întâi,
926 pentru că amândouă acţionează prin modificarea caracterului pe care îl
929 Dacă nu aveţi o tastă META şi folosiţi ESC în loc, ordinea este
930 importantă: trebuie să tastaţi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
931 nu va funcţiona, din cauza faptului că ESC este un caracter de sine
932 stătător, nu un modificator.
934 >> Tastaţi C-x 1 (în fereastra de sus) ca să renunţaţi la fereastra
937 (Dacă aţi tastat C-x 1 în fereastra de jos, această comandă va închide
938 fereastra de sus. Gândiţi-vă la ea aşa "Păstrează doar o fereastră -
939 cea în care sunt acum.")
941 Nu este nevoie să afisaţi acelaşi buffer în ambele ferestre. Dacă
942 folosiţi C-x C-f pentru a deschide un fişier într-o fereastră,
943 cealaltă fereastră nu se schimbă. Puteţi deschide un fişier diferit
944 în fiecare fereastră.
946 O altă modalitate de a folosi două ferestre ca să afişaţi lucruri
949 >> Tastaţi C-x 4 C-f apoi numele unui fişier. Terminaţi comanda
950 cu <Return> Observaţi că fişierul specificat apare în fereastra de
951 jos. Cursorul la fel.
953 >> Tastaţi C-x o pentru a vă muta în fereastra de sus, apoi tastaţi
954 C-x 1 pentru a şterge fereastra de jos.
957 * NIVELURI DE EDITARE RECURSIVĂ
958 -------------------------------
960 Uneori veţi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare
961 recursivă". Acesta este indicat de prezenţa unor paranteze drepte în
962 linia de mod în jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea
963 să vedeţi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental).
965 Pentru a ieşi din nivelul de editare recursivă, tastaţi ESC ESC ESC.
966 Aceasta este o comandă de ieşire de uz general. O puteţi folosi şi ca
967 să ieşiţi din minibuffer sau ca să eliminaţi ferestrele în plus.
969 >> Tastaţi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaţi apoi ESC ESC ESC
972 Nu puteţi folosi C-g pentru a ieşi dintr-un nivel de editare recursivă
973 deoarece comanda C-g este folosită pentru a anula comenzi şi argumente
974 înăuntrul unui nivel de editare recursivă.
977 * CUM PUTEŢI OBŢINE MAI MULTE INFORMAŢII
978 ----------------------------------------
980 În acest tutorial am încercat să furnizăm suficiente informaţii pentru
981 a face primii paşi în Emacs. Există atât de multe comenzi în Emacs
982 încât ar fi imposibil să le explicăm pe toate aici. S-ar putea însă
983 să doriţi să învaţaţi mai multe despre Emacs, deoarece oferă foarte
984 multe facilitaţi interesante. Există comenzi pentru a citi
985 documentaţia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajutătoare
986 sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit şi "caracterul de ajutor".
988 Pentru a folosi aceste facilităţi de ajutor, tastaţi caracterul C-h,
989 apoi un caracter ce specifică tipul de ajutor de care aveţi nevoie.
990 În cazul în care sunteţi nelămurit, tastaţi C-h ? şi Emacs-ul vă va
991 spune ce fel de ajutor vă poate oferi. Dacă aţi tastat C-h şi vă
992 răzgândiţi (nu mai doriţi ajutor) puteţi tasta C-g pentru a anula
995 (Anumite site-uri remapează caracterul C-h. Nu ar trebui să facă asta
996 orbeşte pentru toţi utilizatorii - aveţi motiv să vă plângeţi
997 administratorului de sistem. Între timp, dacă C-h nu afişează un
998 mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaţi M-x
999 help<Return> în loc.)
1001 Comanda elementară de ajutor este C-h c. Tastaţi C-h, apoi caracterul
1002 c şi o comandă alcătuită dintr-un caracter sau secvenţă de caractere
1003 şi Emacs-ul va afişa o scurtă descriere a comenzii.
1005 >> Tastaţi C-h c C-p.
1007 Mesajul ar trebui să fie ceva de genul
1009 C-p runs the command previous-line
1011 Aceasta vă spune "numele funcţiei". Numele de funcţii sunt folosite
1012 în principal pentru a adapta şi extinde Emacs-ul, dar, cum numele
1013 funcţiilor sunt alese în aşa fel încât să indice actiunea comenzii
1014 respective, ele pot servi ca o documentaţie foarte scurtă, suficientă
1015 ca să vă amintească de comenzi pe care le-aţi învăţat deja.
1017 Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) şi (dacă
1018 nu aveţi o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
1021 Pentru a obţine mai multe informaţii despre o comandă, folosiţi C-h k
1024 >> Tastaţi C-h k C-p.
1026 Această comandă afişează documentaţia şi numele funcţiei într-o
1027 fereastră separată. Când terminaţi de citit, tastaţi q pentru a
1028 o elimina. Nu trebuie să faceţi acest lucru imediat. Puteţi edita
1029 o vreme, citind textul din fereastra de ajutor.
1031 Câteva comenzi C-h utile:
1033 C-h f descrie o funcţie al cărei nume trebuie să-l
1036 >> Încercaţi să tastaţi C-h f previous-line<Return>.
1037 Aceasta afişează toată informaţia pe care o are Emacs-ul despre
1038 funcţia ce implementează comanda C-p.
1040 C-h a Command Apropos. Tastaţi un cuvânt cheie şi Emacs-ul va
1041 lista toate funcţiile şi variabilele ale căror nume
1042 conţin acel cuvânt cheie. La stânga comenzilor care
1043 pot fi invocate cu M-x va fi afişată o steluţă.
1044 Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o
1045 secvenţă de unul sau două caractere ce execută aceeaşi
1048 >> Tastaţi C-h a fişier<Return>.
1050 Aceasta afişează într-o altă ferastră o listă a tuturor comenzilor M-x
1051 al căror nume conţine "fişier". Veţi vedea caractere-comandă de genul
1052 C-x C-f listate lângă comanda nume corespunzătoare (find-file).
1054 >> Tastaţi C-M-v ca să deplasaţi conţinutul ferestrei de ajutor.
1055 Faceţi acest lucru de câteva ori.
1057 >> Tastaţi C-x 1 pentu a şterge fereastra de ajutor.
1063 Ţineţi minte, pentru a ieşi permanent din Emacs, folosiţi C-x C-c.
1064 Pentru a ieşi temporar într-un shell (în aşa fel încât să vă puteţi
1065 întoarce la Emacs mai târziu) folosiţi C-z.
1067 Acest tutorial a fost organizat în aşa fel încât să fie pe înţelesul
1068 noilor utilizatori - nu vă sfiiţi să vă plângeţi autorilor dacă gasiţi
1075 Acest tutorial este rezultatul prelucrării unei serii lungi de
1076 tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft
1077 pentru versiunea iniţială de Emacs.
1079 Cu scopul evitării oricăror confuzii datorate traducerii, las în
1080 continuare noţita de copyright originală în limba engleză.
1082 This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and
1083 comes with permission to distribute copies on certain conditions:
1085 Copyright (C) 1998, 2001-2013 Free Software Foundation, Inc.
1087 Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies
1088 of this document as received, in any medium, provided that the
1089 copyright notice and permission notice are preserved,
1090 and that the distributor grants the recipient permission
1091 for further redistribution as permitted by this notice.
1093 Permission is granted to distribute modified versions
1094 of this document, or of portions of it,
1095 under the above conditions, provided also that they
1096 carry prominent notices stating who last altered them.
1098 Condiţiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaşi
1099 spirit. Citiţi fişierul COPYING şi apoi distribuiţi prietenilor copii
1100 ale Emacs-ului. Contribuiţi la eliminarea obstrucţionismului software
1101 folosind, scriind şi distribuind free software!
1103 ;;; Local Variables:
HCoop / bpt / emacs.git / blob