-Tutorialului de Emacs. A se citi sfârºitul pentru condiþii.
-Traducere din englezã de Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>.
-Mulþumiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi ºi sugestii.
-
-Aceastã versiune a fost produsã plecând de la versiunea în limba
-englezã, care este
-Copyright (c) 1985 Free Software Foundation, Inc.
-
-Citiþi acum versiunea româneascã a tutorialului de Emacs.
-
-Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumitã
-CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). În loc
-sã scriem META sau CONTROL de fiecare datã când vrem sã prefixãm un
-caracter, vom folosi urmãtoarele prescurtãri:
-
- C-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta CONTROL în timp ce tastaþi
- caracterul <chr>. Astfel, C-f înseamnã: þineþi apãsatã tasta
- CONTROL ºi tastaþi f.
-
- M-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta META, EDIT sau ALT în timp
- ce tastaþi <chr>. Dacã nu existã tasta META, EDIT sau ALT,
- tastaþi <ESC>, ridicaþi ºi apoi tastaþi caracterul <chr>.
- Am notat cu <ESC> tasta ESC.
-
-Observaþie importantã: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaþi C-x
-C-c. (Douã caractere.) Caracterele ">>" la marginea din stânga
-reprezintã instrucþiuni pentru a încerca o comandã. De exemplu:
-<<Liniile goale introduse aici de iniþializarea comenzii help-with-tutorial>>
->> Acum tastaþi C-v (citirea urmãtorului ecran) pentru a vã muta la
- urmãtorul ecran. (Executaþi aceastã comandã acum, tinând apãsatã
- tasta CONTROL în timp ce tastaþi v). De acum înainte faceþi acest
- lucru din nou, de fiecare datã când terminaþi de citit ecranul.
-
-De remarcat cã existã o zonã de suprapunere de douã linii când vã
-mutaþi de la un ecran la altul; aveþi astfel o oarecare continuitate
-în citirea textului.
-
-Primul lucru pe care trebuie sã-l stiþi este cum sã vã deplasaþi din
-loc în loc în text. ªtiþi deja cum sã vã mutaþi la urmãtorul ecran cu
-C-v. Pentru a vã deplasa înapoi un ecran, tastaþi M-v (þineþi apãsatã
-tasta META ºi tastaþi v, sau <ESC> v dacã nu aveþi o tastã META, EDIT,
-sau ALT).
-
->> Încercaþi sã tastaþi M-v ºi apoi C-v de câteva ori.
-
-
-* SUMAR
--------
-
-Urmãtoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:
-
- C-v avanseazã un ecran
- M-v înapoi un ecran
- C-l ºterge ecranul ºi reafiºeazã totul poziþionând textul
- de lângã cursor în centrul ecranului. (Este C-L, nu
- C-1.)
-
->> Gãsiþi cursorul ºi þineþi minte ce text este în jurul lui.
- Apoi tastaþi C-l. Gãsiþi cursorul din nou ºi observaþi cã textul
- de lângã cursor este acelaºi.
-
-
-* COMENZI DE BAZÃ PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
----------------------------------------------
-
-Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vã mutaþi la o anumitã
-poziþie în textul de pe ecran?
-
-Sunt mai multe modalitaþi în care puteþi face acest lucru. Cel mai
-simplu este sã folosiþi comenzile C-p, C-b, C-f ºi C-n. Fiecare din
-aceste comenzi mutã cursorul o linie sau coloanã într-o anumitã
-direcþie pe ecran. Diagrama urmãtoare prezintã aceste patru comenzi
-ºi aratã direcþiile în care ele mutã cursorul.
-
- Linia precedentã, C-p
- :
- :
- Înapoi, C-b .... Poziþia curentã a cursorului .... Înainte, C-f
- :
- :
- Linia urmãtoare, C-n
-
->> Mutaþi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
- C-p. Tastaþi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramã centratã pe
- ecran.
-
-Vi se va pãrea probabil mai simplu sã vã amintiþi aceste comenzi
-gândindu-vã la semnificaþia lor în limba englezã: P pentru previous, N
-pentru next, B pentru backward ºi F pentru forward. Acestea sunt
-comenzile de bazã pentru poziþionarea cursorului ºi le veþi folosi tot
-timpul, deci ar fi foarte util sã le învãþaþi acum.
-
->> Tastaþi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceastã linie.
-
->> Mutaþi-vã în interiorul liniei cu C-f-uri ºi apoi în sus cu
- C-p-uri. Urmãriþi ce face C-p atunci când cursorul este în
- mijlocul liniei.
-
-Fiecare linie se terminã cu un caracter NEWLINE care o separã de linia
-urmãtoare. Ultima linie în fiºierele dumneavoastrã ar trebui sã aibã
-un asemenea caracter la sfârºit (deºi Emacs-ul nu-l necesitã).
-
->> Încercaþi sã tastaþi C-b la începutul unei linii. Cursorul ar
- trebui sã se mute la sfârºitul liniei precedente, din cauza
- trecerii peste caracterul NEWLINE.
-
-C-f poate sã treacã peste un caracter NEWLINE, la fel ca ºi C-b.
-
->> Tastaþi câteva C-b-uri, pentru a vã familiariza cu poziþia
- cursorului. Tastaþi apoi câteva C-f-uri pentru a vã întoarce la
- sfârºitul liniei. Încã un C-f ºi vã veþi muta la linia urmãtoare.
-
-Când ajungeþi sã treceþi peste începutul sau sfârºitul ecranului,
-textul aflat dincolo de margine intrã în ecran, permiþându-i
-Emacs-ului sã mute cursorul la poziþia specificatã, fãrã a ieºi din
-zona vizibilã (ecran). Aceastã operaþiune se numeste în limba englezã
-"scrolling".
-
->> Încercaþi sã mutaþi cursorul în afara pãrþii de jos a ecranului cu
- C-n ºi observaþi ce se întamplã.
-
-Dacã mutatul caracter cu caracter este lent, puteþi muta cursorul
-cuvânt cu cuvânt. M-f (META-f) avanseazã cursorul cu un cuvânt, iar
-M-b mutã cursorul un cuvânt înapoi.
-
->> Tastaþi câteva M-f-uri ºi apoi câteva M-b-uri.
-
-Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mutã la sfârºitul
-cuvântului. Când cursorul este în spaþiul dintre cuvinte, M-f îl mutã
-la sfârºitul cuvântului urmãtor. M-b acþioneazã similar, dar în
-direcþia opusã.
-
->> Tastaþi M-f ºi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri ºi
- C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f ºi M-b din diverse
- poziþii în interiorul cuvintelor ºi între ele.
-
-Observaþi paralela între C-f ºi C-b pe de o parte, ºi M-f ºi M-b pe de
-cealaltã parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
-operaþii referitoare la unitãþile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
-paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL opereazã pe unitãþi de
-bazã, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
-linii, etc).
-
-Aceastã paralelã se aplicã ºi între linii ºi fraze: C-a ºi C-e mutã
-cursorul la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei linii, în timp ce
-M-a ºi M-e îl mutã la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei fraze.
-
->> Încercaþi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri.
- Încercaþi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri.
-
-Remarcaþi cum repetarea tastãrii lui C-a nu schimbã nimic, în timp ce
-repetarea tastãrii lui M-a mutã cursorul la fraza urmãtoare. Deºi
-aceste operaþii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturalã.
-
-Poziþia cursorului în text mai este numitã ºi "punct" ("point" în
-limba englezã). Cursorul aratã pe ecran poziþia punctului în text.
-
-Operaþiile ce mutã cursorul (inclusiv comenzile ce mutã cursorul
-cuvânt cu cuvânt sau frazã cu frazã) sunt prezentate în sumarul
-urmãtor:
-
- C-f avanseazã un caracter
- C-b înapoi un caracter
-
- M-f avanseazã un cuvânt
- M-b înapoi un cuvânt
-
- C-n avanseazã o linie
- C-p înapoi o linie
-
- C-a înapoi la începutul liniei
- C-e avanseazã la sfârºitul liniei
-
- M-a înapoi la începutul frazei
- M-e avanseazã la sfârºitul frazei
-
->> Exersaþi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
- folosite.
-
-Douã alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
-(META Mai-mic), care mutã cursorul la începutul textului, ºi M-> (META
-Mai-mare), care mutã cursorul la sfârºitul textului.
-
-Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei ºi deci este
-necesar sã apãsaþi tasta SHIFT în acelaºi timp. Pe aceste terminale
-este nevoie sã apãsaþi SHIFT ºi când tastaþi M-<; fãrã tasta SHIFT,
-aþi apãsa M-virgulã.
-
->> Încercaþi M-< acum, pentru a vã muta la începutul tutorialului.
- Folosiþi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici.
-
->> Încercaþi M-> acum, pentru a vã muta la sfârºitul tutorialului.
- Folosiþi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici.
-
-Puteþi de asemenea sã mutaþi cursorul cu tastele sãgeþi, dacã
-terminalul are asemenea taste. Se recomandã însã acomodarea cu C-b,
-C-f, C-n ºi C-p din trei motive. În primul rând, aceste taste
-funcþioneazã pe toate tipurile de terminale. În al doilea rând, odatã
-ce vã obiºnuiþi cu Emacs-ul, veþi remarca faptul cã tastarea lor este
-mai rapidã decât cea a tastelor sãgeþi (pentru cã nu trebuie sã vã
-schimbaþi poziþia mâinilor pe tastaturã). În al treilea rând, odatã
-format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL,
-comenzile avansate de mutat cursorul se învaþã foarte uºor.
-
-Majoritatea comenzilor Emacs acceptã un argument numeric; pentru
-majoritatea comenzilor, acest argument reprezintã un contor de
-repetiþie. Contorul de repetiþie se introduce tastând C-u, cifrele ce
-alcãtuiesc contorul ºi apoi comanda. Dacã aveþi tasta META (EDIT sau
-ALT), existã ºi o altã alternativã pentru a introduce un argument
-numeric: tastaþi cifrele în timp ce þineþi tasta META apãsatã. Se
-recomandã însã folosirea metodei cu C-u, deoarece funcþioneazã pe
-orice terminal.
-
-De exemplu, C-u 8 C-f avanseazã cursorul cu opt caractere.
-
->> Încercaþi sã folosiþi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
- muta cursorul dintr-o singurã comandã pe o linie apropiatã de
- aceasta.
-
-Majoritatea comenzilor utilizeazã argumentul numeric ca un contor de
-repetitie. Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit.
-C-v si M-v sunt printre aceste excepþii. Când li se dã un argument
-numeric, ele mutã ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
-linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mutã ecranul cu 4 linii.
-
->> Încercaþi sã tastaþi C-u 8 C-v acum.
-
-Aceastã comandã trebuie sã mute ecranul în sus cu 8 linii. Dacã
-doriti sã îl mutaþi înapoi, puteþi sã-i daþi lui M-v un argument
-numeric.
-
-Dacã folosiþi sistemul X Window, existã probabil o zonã rectangularã
-numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Puteþi deplasa
-textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul.
-
->> Încercaþi sã apãsaþi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
- butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui sã mute textul la o
- poziþie determinatã de cât de sus sau de jos aþi apãsat pe scroll
- bar.
-
->> Încercaþi sã mutaþi mouse-ul în sus ºi în jos þinând butonul din
- mijloc apãsat. Veþi vedea cã textul se deplaseazã în sus ºi în jos
- corespunzãtor cu miºcarea mouse-ului.
-
-
-* CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT
----------------------------
-
-Dacã Emacs-ul înceteazã sã vã raspundã la comenzi, îl puteþi opri,
-fãrã sã pierdeþi modificãrile fãcute pânã acum, tastând C-g. Puteþi
-folosi C-g pentru a opri o comandã care dureazã prea mult.
-
-Puteþi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
-numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriþi sã o continuaþi.
-
->> Tastaþi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
- tastaþi C-g. Tastaþi apoi C-f. Cursorul ar trebui sã se mute un
- singur caracter, pentru cã aþi oprit introducerea argumentului
- numeric cu C-g.
-
-Dacã aþi tastat un <ESC> din greºealã, puteþi sã-l anulaþi cu un C-g.
-
-
-* COMENZI DEZAFECTATE
----------------------
-
-Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aºa fel încât
-utilizatorii sã nu le poatã folosi din neatenþie.
-
-Dacã tastaþi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afiºa un mesaj
-spunând ce comandã aþi tastat ºi întrebându-vã dacã doriþi sã
-continuaþi.
-
-Dacã într-adevãr doriþi sã încercaþi comanda respectivã, tastaþi
-SPAÞIU. În mod normal, dacã nu doriþi sã executaþi comanda
-dezafectatã, rãspundeþi cu "n".
-
->> Tastaþi <ESC> : (care este o comandã dezafectatã), apoi tastaþi n
- ca rãspuns la întrebarea pusã de Emacs.
-
-
-* FERESTRE
-----------
-
-Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afiºând propriul sãu
-text. Vom explica mai târziu tehnicile de folosire a ferestrelor
-multiple. Acum vrem sã explicãm cum sã închideþi ferestrele care ar
-putea apare ca rezultat al afiºãrii unor documentaþii sau rezultate
-specifice anumitor comenzi. Este simplu:
-
- C-x 1 o singurã fereastrã (adicã închide toate celelalte
- ferestre).
-
-Asta înseamnã CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 mãreºte fereastra
-care conþine cursorul pânã când ocupã întregul ecran. Toate celelalte
-ferestre sunt distruse.
-
->> Mutaþi cursorul la aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.
-
->> Tastaþi C-h k C-f. Observaþi cum aceastã fereastrã se micºoreazã,
- în timp ce o nouã fereastrã apare, afiºând documentaþia comenzii
- C-f.
-
->> Tastaþi C-x 1 ºi observaþi cum noua fereastrã dispare.
-
-
-* INTRODUCEREA ªI ªTERGEREA
----------------------------
-
-Dacã vreþi sã introduceþi text, pur ºi simplu tastaþi textul dorit.
-Caracterele pe care le puteþi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
-interpretate de Emacs ca text ºi introduse imediat. Tastaþi <Return>
-(tasta mai este etichetatã <Enter> uneori) pentru a introduce un
-caracter NEWLINE.
-
-Puteþi ºterge ultimul caracter pe care l-aþi introdus tastând
-<Delete>. <Delete> este o tastã pe tastaturã etichetatã "Del" sau
-"Delete". În unele cazuri tasta "Backspace" poate acþiona ca
-<Delete>, dar nu întotdeauna!
-
-Mai general, <Delete> ºterge caracterul dinaintea poziþiei curente a
-cursorului.
-
->> Executaþi urmãtoarele operaþii acum - tastaþi câteva caractere,
- apoi ºtergeþi-le tastând <Delete> de câteva ori. Nu vã temeþi cã
- veþi schimba acest fiºier; nu veþi altera versiunea principalã a
- tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastrã personalã.
-
-Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentatã
-pe o linie de ecran, linia de text este continuatã pe urmãtoarea linie
-de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta
-indicã o linie care a fost continuatã.
-
->> Introduceþi text pânã când depãºiþi cu câteva caractere marginea
- din dreapta a ecranului. Veþi observa apariþia liniei de
- continuare.
-
->> Folosiþi <Delete>-uri pentru a ºterge textul pânã când linia încape
- din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va dispãrea.
-
-Puteþi ºterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. ªtergerea
-unui NEWLINE dintre douã linii concateneaza cele douã linii. Dacã
-linia rezultatã este prea lungã pentru a fi afiºatã pe ecran, va fi
-afiºatã cu o linie de continuare.
-
->> Mutaþi cursorul la începutul unei linii ºi tastaþi <Delete>.
- Aceasta concateneazã linia curentã cu cea precedentã.
-
->> Tastaþi <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE ºters.
-
-Aºa cum vã reamintiþi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
-argument numeric ce acþioneazã ca un contor de repetiþie; introducerea
-caracterelor ascultã aceleaºi reguli. Un argument numeric dat unui
-caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numãrul
-specificat de ori.
-
->> Încercaþi asta acum - tastaþi C-u 8 * pentru a introduce ********.
-
-Aþi învãþat acum metodele elementare de tastat ºi corectat erori în
-Emacs. Puteþi de asemenea ºterge cuvinte sau linii. Acesta este un
-sumar al operaþiilor de ºtergere.
-
- <Delete> ºterge caracterul de dinaintea cursorului
- C-d ºterge caracterul de dupã cursor
-
- M-<Delete> ºterge cuvântul de dinaintea cursorului
- M-d ºterge cuvântul de dupã cursor
-
- C-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
- liniei
- M-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
- frazei
-
-De remarcat cã <Delete> ºi C-d versus M-<Delete> ºi M-d extind
-paralela începutã de C-f ºi M-f (<Delete> nu este cu adevãrat un
-caracter bazat pe CONTROL, dar nu o sã ne ocupãm de asta acum). C-k
-ºi M-k sunt ca C-e ºi M-e, într-un fel, dacã facem o paralelã între
-linii ºi fraze.
-
-Când ºtergeþi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
-pãstreazã intern textul distrus în aºa fel încât îl puteþi restaura.
-Termenul folosit de Emacs pentru operaþiunea de restaurare a textului
-distrus este "yanking". Puteþi restaura textul distrus fie în acelaºi
-loc, fie în alt loc în fiºier. Puteþi de asemenea restaura textul de
-mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare
-este C-y.
-
-Diferenþa dintre "distrugerea" ºi "ºtergerea" unei porþiuni din text
-este aceea ca porþiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp
-ce porþiunile de text "ºterse", nu. În general, comenzile care
-distrug porþiuni semnificative din text, pãstreazã intern textul
-respectiv, în timp ce comenzile care ºterg doar un caracter, linii
-goale sau spaþii, nu fac acest lucru.
-
->> Mutaþi cursorul la începutul unei linii care nu este goalã.
- Tastaþi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivã.
->> Tastaþi C-k o a doua oarã. Veþi observa distrugerea caracterului
- NEWLINE de la sfârºitul liniei.
-
-Dupã cum vedeþi, un singur C-k distruge conþinutul liniei, iar un al
-doilea C-k distruge linia însãºi, facând toate celelalte linii sã se
-mute în sus. C-k trateazã un argument numeric în mod special:
-distruge numãrul specificat de linii ºi conþinutul lor. Aceastã
-comportare nu este doar o simplã repetiþie. C-u 2 C-k distruge douã
-linii ºi NEWLINE-urile de dupã ele; tastând C-k de douã ori nu
-obþineþi acelaºi rezultat.
-
-Pentru a extrage ultimul text distrus ºi a-l plasa la poziþia curentã
-a cursorului, tastaþi C-y.
-
->> Tastaþi C-y pentru a restaura textul distrus anterior.
-
-Gânditi-vã la C-y ca ºi cum aþi recupera ceva ce v-a fost luat.
-Observaþi cã dacã executaþi mai multe C-k-uri la rând, tot textul
-distrus este stocat într-o singurã bucatã, în aºa fel încât un singur
-C-y va restaura toate liniile.
-
->> Tastaþi acum C-k de câteva ori.
-
-Acum încercaþi sã restauraþi textul distrus:
-
->> Tastaþi C-y. Mutaþi apoi cursorul câteva linii mai jos ºi tastaþi
- C-y din nou. Veþi vedea cum se copiazã porþiuni de text.
-
-Ce faceþi dacã aveþi porþiuni de text pe care vreþi sã le restauraþi,
-dar între timp distrugeþi o altã porþiune de text? C-y va restaura
-porþiunea de text care a fost distrusã cel mai recent. Cu toate
-acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Puteþi sã-l
-restauraþi folosind comanda M-y. Dupã ce aþi executat C-y pentru a
-obþine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veþi înlocui textul
-ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui. Tastând
-M-y de mai multe ori puteþi obþine porþiuni de text distrus din ce în
-ce mai vechi. Odatã ajunºi la textul care vã intereseazã, puteþi sã
-continuaþi editarea fãrã sã mai faceþi nimic special, lasând textul
-restaurat în poziþia în care se gãseºte.
-
-Dacã tastaþi M-y de suficient de multe ori, veþi ajunge în cele din
-urmã la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând).
-
->> Distrugeþi o linie, mutaþi-vã puþin în jurul ei, distrugeþi o altã
- linie. Executaþi apoi C-y pentru a obþine înapoi cea de-a doua
- linie distrusã. Executaþi apoi M-y ºi veþi constata cã este
- înlocuitã de prima linie distrusã. Executaþi mai multe M-y-uri ºi
- observaþi ce obþineþi. Continuaþi sã le executaþi pânã când a doua
- linie apare din nou, etc. Dacã doriþi, puteþi încerca sã-i daþi
- comenzii M-y argumente numerice pozitive ºi negative.
-
-
-* ANULARE
----------
-
-Dacã faceþi o schimbare în text, ºi apoi constataþi cã aþi greºit,
-puteþi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.
-
-În mod normal, C-x u anuleazã schimbãrile fãcute de o comandã; dacã
-repetaþi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouã repetiþie anuleazã
-încã o comandã.
-
-Existã însã douã excepþii: comenzile care nu schimbã textul nu sunt
-luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul ºi
-cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt
-tratate în grupuri de maxim 20. (Motivaþia din spatele acestei
-abordãri este aceea de a reduce numãrul de C-x u-uri pe care trebuie
-sã le tastaþi pentru anularea inserãrilor de text).
-
->> Distrugeþi linia aceasta cu C-k, apoi tastaþi C-x u; linia ar
- trebui sã reaparã.
-
-C-_ este o altã comandã de anulare; funcþioneazã exact ca ºi C-x u,
-dar este mai uºor de tastat de mai multe ori la rând. Dezavantajul
-lui C-_ este cã pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
-Din acest motiv existã C-x u. Pe unele terminale se poate sã tastaþi
-C-_ tastând "/" în timp ce þineþi apãsatã tasta CONTROL.
-
-Un argument numeric la C-_ sau C-x u acþioneazã ca un contor de
-repetiþie.
-
-
-* FIªIERE
----------
-
-Pentru a face permanente modificãrile din textul pe care îl editaþi,
-trebuie sã-l stocaþi (salvaþi) într-un fiºier. Altminteri,
-modificãrile se vor pierde în momentul pãrãsirii Emacs-ului. Puneþi
-textul într-un fiºier "deschizând" (sau "vizitând") fiºierul.
-
-Deschiderea unui fiºier înseamnã cã puteþi vedea conþinutul fiºierului
-în Emacs. Este ca ºi cum aþi edita chiar fiºierul, singura diferenþã
-fiind aceea cã schimbãrile nu devin permanente pânã când nu îl
-"salvaþi" ("save" în limba englezã). Se evitã astfel existenþa în
-sistem a unor fiºiere incomplet modificate atunci când nu doriþi acest
-lucru. Chiar ºi când salvaþi fiºierul, Emacs-ul pãstreazã fiºierul
-iniþial (cu un nume schimbat) în aºa fel încât sã-l puteþi recupera în
-cazul în care decideþi cã modificãrile efectuate au fost greºite.
-
-Aproape de marginea de jos a ecranului veþi observa o linie care
-începe ºi se terminã cu minusuri, ºi conþine ºirul "--:-- TUTORIAL.ro"
-sau ceva în genul acesta. Aceastã parte a ecranului aratã întotdeauna
-numele fiºierului pe care îl vizitaþi. Acum vizitaþi fiºierul
-"TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastrã de încercãri a
-tutorialului în limba românã. Orice fiºier aþi edita, numele acelui
-fiºier va apãrea în poziþia respectivã.
-
-Comenzile pentru gãsirea ºi salvarea fiºierelor sunt diferite de
-celelalte comenzi pe care le-aþi învãþat, în sensul cã sunt compuse
-din douã caractere. Amândouã încep cu caracterul C-x. Existã o
-întreagã serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt
-legate de fiºiere, buffere ºi alte lucruri înrudite. Aceste comenzi
-sunt compuse din douã, trei sau patru caractere.
-
-Comenzii de deschidere a unui fiºier trebuie sã îi spuneþi numele
-fiºierului dorit. Spunem despre comandã ca "citeºte un argument de la
-terminal" (în acest caz, argumentul este numele fiºierului). Dupã ce
-tastaþi comanda
-
- C-x C-f (deschide un fiºier)
-
-Emacs-ul vã va cere sã introduceþi numele fiºierului. Numele pe care
-îl tastaþi apare pe ultima linie a ecranului. Aceastã linie se
-numeste "minibuffer" când este folositã pentru acest tip de
-introducere. Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite ºi
-pentru editarea numelui fiºierului.
-
-În timp ce introduceþi numele fiºierului (sau orice alt tip de
-introducere de date în minibuffer), puteþi anula comanda cu C-g.
-
->> Tastaþi C-x C-f, apoi tastaþi C-g. Aceasta anuleazã minibuffer-ul,
- ºi, de asemenea, anuleazã comanda C-x C-f care îl folosea. În
- concluzie, nu veþi mai deschide nici un fiºier.
-
-Când aþi terminat de introdus numele fiºierului, tastaþi <Return>
-pentru a-l încheia. Dupã aceasta, comanda C-x C-f începe sã lucreze
-ºi deschide fiºierul pe care l-aþi ales. Minibuffer-ul dispare când
-comanda C-x C-f se terminã.
-
-Dupã câteva momente, conþinutul fiºierului apare pe ecran ºi îl puteþi
-edita. Când doriti sã faceþi schimbãrile permanente, tastaþi comanda
-
- C-x C-s (salveazã fiºierul)
-
-Aceasta copiazã textul din Emacs într-un fiºier. Prima oarã când
-faceþi acest lucru, Emacs-ul redenumeºte fiºierul iniþial în aºa fel
-încât sã nu se piardã. Noul nume este creat prin adãugarea
-caracterului "~" la numele iniþial.
-
-Când operaþiunea de salvare este terminatã, Emacs-ul afiºeazã numele
-fiºierului salvat. Se recomandã salvarea la intervale relativ mici,
-pentru a nu pierde prea multã muncã în cazul unei eventuale blocãri a
-sistemului.
-
->> Tastaþi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
- Aceasta ar trebui sã afiºeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
- jos a ecranului.
-
-Puteþi deschide un fiºier existent, pentru a-l vedea sau edita.
-Puteþi de asemenea deschide un fiºier care nu existã. Aceasta este
-modalitatea în care creaþi noi fiºiere cu Emacs-ul: deschideþi
-fiºierul (care va fi gol iniþial), apoi începeþi sã introduceþi text
-în el. Când îi veþi cere sã "salveze" fiºierul, Emacs-ul va crea
-fiºierul cu textul pe care l-aþi introdus. De acum înainte puteþi
-considera cã editaþi un fiºier existent.
-
-
-* BUFFERE
----------
-
-Dacã deschideþi un al doilea fiºier cu C-x C-f, primul va continua sã
-existe în Emacs. Puteþi sã vã mutaþi înapoi la el deschizându-l din
-nou cu C-x C-f. În acest fel puteþi avea un numãr destul de mare de
-fiºiere deschise în Emacs.
-
->> Creaþi un fiºier numit "foo" tastând C-x C-f foo <Return>.
- Introduceþi un text oarecare, editaþi-l, apoi salvaþi "foo" tastând
- C-x C-s. În cele din urmã, tastaþi C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
- pentru a vã întoarce la tutorial.
-
-Emacs-ul stocheazã textul fiecãrui fiºier într-un obiect numit
-"buffer". Deschiderea unui fiºier creeazã un nou buffer în Emacs.
-Pentru a vedea o listã a bufferelor existente în Emacs, tastaþi
-
- C-x C-b (lista de buffere)
-
->> Încercaþi C-x C-b acum.
-
-Observaþi cum fiecare buffer are un nume ºi, uneori, un nume de fiºier
-corespunzãtor fiºierului al cãrui conþinut este menþinut în buffer-ul
-respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fiºier. De exemplu,
-buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fiºier asociat. Este
-buffer-ul care conþine lista de buffere ºi a fost creat de comanda C-x
-C-b. Orice text pe care îl vedeþi într-o fereastrã a Emacs-ului este
-întotdeauna parte dintr-un buffer.
-
->> Tastaþi C-x 1 pentru a scãpa de lista de buffere.
-
-Dacã faceþi schimbãri în textul unui fiºier, apoi deschideþi un alt
-fiºier, primul fiºier nu este salvat. Schimbãrile efectuate rãmân în
-Emacs, în buffer-ul asociat acelui fiºier. Crearea sau editarea
-buffer-ului celui de-al doilea fiºier nu are nici un efect asupra
-buffer-ului primului fiºier. Acest lucru este foarte util, dar
-înseamnã cã aveþi nevoie de o modalitate convenabilã de a salva
-buffer-ul primului fiºier. Ar fi obositor sã fie necesar sã vã mutaþi
-înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest
-motiv existã comanda:
-
- C-x s salveazã niºte buffere
-
-C-x s vã întreabã despre fiecare buffer care conþine modificãri (ºi
-care nu a fost salvat) dacã doriþi sã-l salvaþi.
-
->> Introduceþi o linie de text, apoi tastaþi C-x s.
- Ar trebui sã vã întrebe dacã sã salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
- Raspundeþi "da" la întrebare tastând "y".
-
-
-* EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI
--------------------------------
-
-Existã mult mai multe comenzi Emacs decât combinaþii de taste bazate
-pe CONTROL ºi META. Soluþia în Emacs este folosirea comenzilor
-eXtinse. Acestea sunt de douã feluri:
-
- C-x eXtinde un caracter; urmatã de un caracter
- M-x eXtinde un nume; urmatã de un nume lung
-
-Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar
-decât comenzile despre care aþi învãþat pânã acum. Aþi vãzut deja
-douã dintre ele: comanda de deschis fiºiere (C-x C-f) ºi comanda de
-salvat fiºiere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de pãrãsit
-Emacs-ul: C-x C-c. (Nu vã temeþi cã veþi pierde schimbãri fãcute în
-fiºiere; înainte de a termina sesiunea curentã Emacs, C-x C-c vã va
-întreba dacã doriþi sã salvaþi fiºierele modificate.)
-
-C-z este comanda cu care puteþi ieºi din Emacs *temporar* - astfel
-încât sã puteþi sã vã întoarceþi la aceeaºi sesiune Emacs mai târziu.
-
-Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendã" Emacs-ul; asta înseamnã
-cã, deºi vã veþi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
-distrus. În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
-uzuale puteþi reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'.
-
-Pe sistemele care nu implementeazã mecanismele de suspendare, C-z
-creeazã un subshell care ruleazã sub Emacs pentru a vã oferi
-posibilitatea de a rula alte programe ºi de a vã întoarce la Emacs mai
-târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevãrat din Emacs - comanda
-`exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzualã de a vã
-întoarce în Emacs.
-
-În general C-x C-c se foloseºte înainte de pãrãsirea sistemului.
-Puteþi folosi aceastã comandã ºi pentru a ieºi din instanþe de Emacs
-lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea
-s-ar putea sã nu fie capabile sã foloseascã facilitaþile de suspendare
-ale Emacs-ului. În mod normal însã, dacã nu sunteþi pe cale sã
-pãrãsiþi sistemul, este mai bine sã suspendaþi Emacs-ul cu C-z decât
-sã ieºiþi complet cu C-x C-c.
-
-Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor
-pe care le-aþi învãþat pânã acum:
-
- C-x C-f deschide un fiºier
- C-x C-s salveazã fiºierul
- C-x C-b listeazã bufferele
- C-x C-c pãrãseºte Emacs-ul
- C-x u anuleazã
-
-Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite ºi mai rar
-sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri. Un exemplu
-este comanda replace-string (înlocuieºte-ºir) care înlocuieºte global
-toate apariþiile unui ºir de caractere cu alt ºir de caractere. Când
-tastaþi M-x, Emacs-ul afiºeazã pe ultima linie de pe ecran "M-x" ºi
-puteþi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string".
-Puteþi sã tastaþi doar "repl s<TAB>" ºi Emacs-ul va completa numele.
-Terminaþi comanda cu <Return>.
-
-Comanda replace-string necesitã douã argumente - ºirul ce va fi
-înlocuit ºi ºirul înlocuitor. La sfârºitul introducerii fiecãrui
-argument trebuie sã tastaþi <Return>.
-
->> Mutaþi cursorul pe linia goalã care se gãseste douã linii mai jos.
- Tastaþi apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.
-
- Observaþi modul în care aceastã linie s-a modificat: aþi înlocuit
- toate apariþiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dupã
- poziþia iniþialã a cursorului.
-
-
-* SALVARE AUTOMATÃ
-------------------
-
-Dacã aþi facut schimbãri într-un fiºier, dar nu le-aþi salvat, aceste
-schimbãri se pot pierde în cazul în care sistemul se blocheazã.
-Pentru a vã proteja munca, Emacs-ul salveazã periodic un fiºier de
-"autosalvare" pentru fiecare fiºier pe care îl editaþi. Acest fiºier
-are un "#" la început ºi unul la sfârºit; de exemplu, dacã fiºierul
-dumneavoastrã se numeste "hello.c", fiºierul de autosalvare
-corespunzãtor se va numi "#hello.c#". Când salvaþi fiºierul în mod
-normal, Emacs-ul ºterge fiºierul de autosalvare.
-
-În cazul unei cãderi a sistemului, puteþi sã vã recuperaþi fiºierul de
-autosalvare deschizând fiºierul în mod normal (fiºierul pe care îl
-editaþi, nu pe cel de autosalvare) ºi tastând dupã aceea M-x recover
-file<Return>. Când vi se cere confirmarea, tastaþi yes<Return> pentru
-a continua ºi a recupera fiºierul.
-
-
-* ZONA DE ECOU
---------------
-
-Dacã Emacs-ul observã cã tastaþi comenzile încet, vi le va arãta la
-marginea de jos a ecranului într-o zona numitã "zona de ecou". Zona
-de ecou conþine cea mai de jos linie a ecranului.
-
-
-* LINIA DE MOD
---------------
-
-Linia de deasupra zonei de ecou se numeºte "linia de mod" ("mode line"
-în limba englezã). Linia de mod conþine ceva de genul:
-
---**-Emacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%----------------
-
-Aceastã linie prezintã informaþii utile despre starea Emacs-ului ºi
-despre textul pe care îl editaþi.
-
-Stiþi deja ce înseamnã numele fiºierului - este fiºierul pe care l-aþi
-deschis. -NN%-- indicã poziþia curentã a cursorului în text - NN la
-sutã din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dacã începutul
-fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea --Top-- în loc de
---00%--. Dacã sfârºitul fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea
---Bot-- (de la "bottom" în limba englezã). Dacã fiºierul este atât de
-mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veþi vedea
---All--.
-
-Stelele de la începutul liniei de mod semnalizeazã existenþa unor
-modificãri nesalvate în text. Imediat dupã deschiderea fiºierului,
-porþiunea respectivã din linia de mod nu conþine nici o stea, doar
-minusuri.
-
-Porþiunea dinãuntrul parantezelor vã spune modul de editare curent.
-Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiþi chiar
-acum. Este un exemplu de "mod major".
-
-Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate
-editãrii diferitelor limbaje ºi/sau tipuri de text, cum ar fi modul
-Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment
-dat ºi numele sãu va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental"
-acum.
-
-Fiecare mod major schimbã comportamentul unor comenzi. De exemplu
-existã comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum
-fiecare limbaj de programare are o idee diferitã despre felul cum ar
-trebui sã arate un comentariu, fiecare mod major trebuie sã le
-introducã într-un alt fel. Existã câte o comandã asociatã fiecãrui
-mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De
-exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul
-"Fundamental".
-
-Dacã editaþi text în limba românã, cum ar fi de exemplu acest fiºier,
-ar trebui probabil sã folosiþi modul Text.
-
->> Tastaþi M-x text-mode<Return>.
-
-Nu vã temeti, nici una din comenzile pe care le-aþi învãþat pânã acum
-nu schimbã Emacs-ul prea mult. Puteþi observa acum cã M-f ºi M-b
-trateazã apostrofurile ca parte din cuvinte. Înainte, în modul
-Fundamental, M-f ºi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
-cuvinte.
-
-Modurile majore opereazã schimbãri subtile, ca cea descrisã mai sus.
-Majoritatea comenzilor executã aceeaºi operaþie în fiecare mod major,
-dar funcþioneazã puþin diferit.
-
-Pentru a vedea documentaþia referitoare la modul major curent, tastaþi
-C-h m.
-
->> Folosiþi C-u C-v o datã sau de mai multe ori pentru a aduce aceastã
- linie aproape de începutul ecranului. Tastaþi C-h m ca sã aflaþi
- diferenþele dintre modul Text ºi modul Fundamental. Tastaþi C-x 1
- pentru a ºterge documentaþia de pe ecran.
-
-Modurile majore se numesc "majore" pentru cã existã ºi moduri minore.
-Modurile minore sunt ajustãri minore ale modurilor majore. Fiecare
-mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de
-celelalte moduri minore ºi independent de modul major curent. Puteþi
-sã nu folosiþi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaþie de
-moduri minore.
-
-Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaþi text,
-este modul "Auto Fill". Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge
-automat liniile la spaþiul dintre cuvinte de fiecare datã când
-introducând text creaþi o linie care este prea lungã.
-
-Puteþi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode<Return>.
-Când acest mod este activat, îl puteþi dezactiva executând aceeaºi
-comandã. Dacã modul este dezactivat, aceastã comandã îl activeazã,
-când este activat, comanda îl dezactiveazã. Se spune cã aceastã
-comandã inverseazã modul.
-
->> Tastaþi M-x auto-fill-mode<Return> acum. Introduceþi apoi o linie
- conþinând "asdf " de mai multe ori, pânã când linia se sparge în
- douã. Trebuie sã puneþi spaþii între cuvinte pentru cã Auto Fill
- sparge linia numai la spaþii.
-
-Marginea este stabilitã în mod normal la 70 de caractere, dar puteþi
-schimba aceastã valoare cu comanda C-x f. Introduceþi valoarea doritã
-ca argument numeric pentru C-x f.
-
->> Tastaþi C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f).
- Introduceþi apoi un text oarecare ºi observaþi cum Emacs-ul umple
- linii de maximum 20 de caractere. Restauraþi marginea la 70 de
- caractere folosind din nou C-x f.
-
-Dacã faceþi schimbãri în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
-rearanjeazã paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie sã tastaþi
-M-q (META-q) cu cursorul poziþionat înãuntrul paragrafului.
-
->> Mutaþi cursorul în paragraful precedent ºi tastaþi M-q.
-
-
-* CÃUTARE
----------
-
-Emacs-ul poate cautã ºiruri (grupuri continue de caractere sau
-cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faþã de poziþia curentã a cursorului
-în text). Cãutarea unui ºir este o operaþie ce mutã cursorul;
-cursorul este mutat în poziþia corespunzãtoare urmãtoarei apariþii a
-ºirului în text.
-
-Cãutarea este diferitã în Emacs faþã de majoritatea editoarelor,
-deoarece este "incrementalã". Asta înseamnã cã execuþia operaþiunii
-de cãutare se face în timp ce tastaþi ºirul de cãutat.
-
-Comanda ce iniþiazã cãutarea este C-s pentru cãutare înainte ºi C-r
-pentru cãutare înapoi. AªTEPTAÞI! Nu le încercaþi acum.
-
-Când tastaþi C-s veþi remarca faptul cã ºirul "I-search" apare ca
-prompt în zona de ecou. Aceasta vã spune cã Emacs-ul este în modul de
-cãutare incrementalã, aºteptând ca dumneavoastrã sã introduceþi ºirul
-pe care doriþi sã-l cãutaþi. Cãutarea poate fi terminatã cu <Return>.
-
->> Tastaþi acum C-s pentru a porni o cãutare. ÎNCET, câte o singurã
- literã la un moment dat, tastaþi cuvântul "cursor", fãcând o pauzã
- dupã fiecare caracter tastat ca sã observaþi ce se întamplã cu
- cursorul. Acum aþi terminat de cãutat prima apariþie a cuvântului
- "cursor".
->> Tastaþi C-s din nou, pentru a cãuta urmãtoarea apariþie a
- cuvântului "cursor".
->> Tastaþi acum <Delete> de patru ori ºi observaþi miºcarea
- cursorului.
->> Tastaþi <Return> pentru a termina cãutarea.
-
-Aþi observat ce s-a întamplat? În timpul unei cãutãri incrementale
-Emacs-ul încearcã sã se poziþioneze pe prima apariþie a ºirului pe
-care l-aþi introdus pânã în momentul respectiv. Dacã vreþi sã vã
-poziþionaþi pe urmãtoarea apariþie a cuvântului "cursor", nu trebuie
-decât sã tastaþi C-s încã o datã. Dacã nu mai existã o altã apariþie,
-Emacs-ul va emite un sunet ºi vã va anunþa cã operaþiunea de cãutare a
-eºuat ("failed" în limba englezã). C-g este o altã metodã de a
-termina cãutarea.
-
-OBSERVAÞIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul ºi nu veþi mai
-primi nici un rãspuns de la Emacs. Aceasta indicã faptul cã o
-"facilitate" a sistemului de operare numitã "controlul fluxului"
-("flow control" în limba englezã) intercepteazã caracterul C-s ºi
-acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, apãsaþi
-C-q. Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã
-"facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
-din manualul Emacs-ului.
-
-Dacã sunteþi în mijlocul unei cãutãri incrementale ºi tastaþi
-<Delete>, veþi observa cã ultimul caracter în cãutarea incrementalã
-este ºters ºi cãutarea se întoarce la poziþia anterioarã. De exemplu,
-sã presupunem cã aþi tastat "c", pentru a cãuta prima apariþie a lui
-"c". Dacã tastaþi "u", cursorul se va muta la prima apariþie a lui
-"cu". Tastaþi acum <Delete>. Aceasta va ºterge "u"-ul din ºirul de
-cãutare ºi cursorul se va muta înapoi la prima apariþie a lui "c".
-
-Cãutarea incrementalã poate fi terminatã prin tastarea unui caracter
-bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepþii - caracterele care sunt
-specifice cãutãrii, cum ar fi C-s ºi C-r).
-
-C-s începe o cãutare care inspecteazã textul de DUPÃ poziþia curentã a
-cursorului. Dacã doriþi sã cãutaþi în textul dinaintea poziþiei
-curente a cursorului, folosiþi C-r. Toatã discuþia referitoare la C-s
-se aplicã ºi comenzii C-r, cu menþiunea cã direcþia de cãutare este
-inversã.
-
-
-* FERESTRE MULTIPLE
--------------------
-
-Una dintre facilitãþile importante ale Emacs-ului este aceea de a
-afiºa pe ecran mai multe ferestre simultan.
-
->> Mutaþi cursorul pe aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.
-
->> Tastaþi acum C-x 2 pentru a împãrþi ecranul în douã ferestre.
- Amândouã ferestrele vor afiºa acest tutorial. Cursorul va rãmane
- în fereastra din partea de sus a ecranului.
-
->> Tastaþi C-M-v pentru a miºca textul din fereastra de jos.
- (Dacã nu aveþi o tastã META, tastaþi ESC C-v.)
-
->> Tastaþi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltã" în limba
- englezã) pentru a muta cursorul în fereastra de jos.
-
->> Tastaþi C-v ºi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul.
- Continuaþi sã citiþi aceste instrucþiuni în fereastra de sus.
-
->> Tastaþi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de
- sus. Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior.
-
-Puteþi continua sã folosiþi C-x o pentru a vã muta între ferestre.
-Fiecare fereastrã are propria ei poziþie a cursorului, dar numai o
-fereastrã aratã cursorul la un moment dat. Toate operaþiile normale
-de editare au efect în fereastra în care se gãseºte cursorul -
-fereastra respectivã se numeºte "fereastra selectatã".
-
-Comanda C-M-v este foarte utilã când editaþi text într-o fereastrã ºi
-folosiþi cealaltã fereastrã pentru a citi documentaþii. Puteþi þine
-întotdeauna cursorul în fereastra în care editaþi, în timp ce avansaþi
-textul din cealaltã fereastrã cu C-M-v.
-
-C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dacã aveþi o tastã
-META, puteþi tasta C-M-v þinând apãsate ºi CONTROL ºi META când tastaþi
-v. Nu conteazã care dintre CONTROL sau META este apãsatã mai întâi,
-pentru cã amândouã acþioneazã prin modificarea caracterului pe care îl
-tastaþi.
-
-Dacã nu aveþi o tastã META ºi folosiþi ESC în loc, ordinea este
-importantã: trebuie sã tastaþi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
-nu va funcþiona, din cauza faptului cã ESC este un caracter de sine
-stãtãtor, nu un modificator.
-
->> Tastaþi C-x 1 (în fereastra de sus) ca sã renunþaþi la fereastra
- de jos.
-
-(Dacã aþi tastat C-x 1 în fereastra de jos, aceastã comandã va închide
-fereastra de sus. Gândiþi-vã la ea aºa "Pãstreazã doar o fereastrã -
-cea în care sunt acum.")
-
-Nu este nevoie sã afisaþi acelaºi buffer în ambele ferestre. Dacã
-folosiþi C-x C-f pentru a deschide un fiºier într-o fereastrã,
-cealaltã fereastrã nu se schimbã. Puteþi deschide un fiºier diferit
-în fiecare fereastrã.
-
-O altã modalitate de a folosi douã ferestre ca sã afiºaþi lucruri
-diferite:
-
->> Tastaþi C-x 4 C-f apoi numele unui fiºier. Terminaþi comanda
- cu <Return> Observaþi cã fiºierul specificat apare în fereastra de
- jos. Cursorul la fel.
-
->> Tastaþi C-x o pentru a vã muta în fereastra de sus, apoi tastaþi
- C-x 1 pentru a ºterge fereastra de jos.
-
-
-* NIVELURI DE EDITARE RECURSIVÃ
--------------------------------
-
-Uneori veþi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare
-recursivã". Acesta este indicat de prezenþa unor paranteze drepte în
-linia de mod în jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea
-sã vedeþi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental).
-
-Pentru a ieºi din nivelul de editare recursivã, tastaþi ESC ESC ESC.
-Aceasta este o comandã de ieºire de uz general. O puteþi folosi ºi ca
-sã ieºiþi din minibuffer sau ca sã eliminaþi ferestrele în plus.
-
->> Tastaþi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaþi apoi ESC ESC ESC
- ca sã ieºiþi.
-
-Nu puteþi folosi C-g pentru a ieºi dintr-un nivel de editare recursivã
-deoarece comanda C-g este folositã pentru a anula comenzi ºi argumente
-înãuntrul unui nivel de editare recursivã.
-
-
-* CUM PUTEÞI OBÞINE MAI MULTE INFORMAÞII
-----------------------------------------
-
-În acest tutorial am încercat sã furnizãm suficiente informaþii pentru
-a face primii paºi în Emacs. Existã atât de multe comenzi în Emacs
-încât ar fi imposibil sã le explicãm pe toate aici. S-ar putea însã
-sã doriþi sã învaþaþi mai multe despre Emacs, deoarece oferã foarte
-multe facilitaþi interesante. Existã comenzi pentru a citi
-documentaþia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajutãtoare
-sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit ºi "caracterul de ajutor".
-
-Pentru a folosi aceste facilitãþi de ajutor, tastaþi caracterul C-h,
-apoi un caracter ce specificã tipul de ajutor de care aveþi nevoie.
-În cazul în care sunteþi nelãmurit, tastaþi C-h ? ºi Emacs-ul vã va
-spune ce fel de ajutor vã poate oferi. Dacã aþi tastat C-h ºi vã
-rãzgândiþi (nu mai doriþi ajutor) puteþi tasta C-g pentru a anula
-comanda.
-
-(Anumite site-uri remapeazã caracterul C-h. Nu ar trebui sã facã asta
-orbeºte pentru toþi utilizatorii - aveþi motiv sã vã plângeþi
-administratorului de sistem. Între timp, dacã C-h nu afiºeazã un
-mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaþi M-x
-help<Return> în loc.)
-
-Comanda elementarã de ajutor este C-h c. Tastaþi C-h, apoi caracterul
-c ºi o comandã alcãtuitã dintr-un caracter sau secvenþã de caractere
-ºi Emacs-ul va afiºa o scurtã descriere a comenzii.
-
->> Tastaþi C-h c C-p.
-
-Mesajul ar trebui sã fie ceva de genul
-
- C-p runs the command previous-line
-
-Aceasta vã spune "numele funcþiei". Numele de funcþii sunt folosite
-în principal pentru a adapta ºi extinde Emacs-ul, dar, cum numele
-funcþiilor sunt alese în aºa fel încât sã indice actiunea comenzii
-respective, ele pot servi ca o documentaþie foarte scurtã, suficientã
-ca sã vã aminteascã de comenzi pe care le-aþi învãþat deja.
-
-Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) ºi (dacã
-nu aveþi o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
-dupã C-h c.
-
-Pentru a obþine mai multe informaþii despre o comandã, folosiþi C-h k
-în loc de C-h c.
-
->> Tastaþi C-h k C-p.
-
-Aceastã comandã afiºeazã documentaþia ºi numele funcþiei într-o
-fereastrã separatã. Când terminaþi de citit, tastaþi q pentru a
-o elimina. Nu trebuie sã faceþi acest lucru imediat. Puteþi edita
-o vreme, citind textul din fereastra de ajutor.
-
-Câteva comenzi C-h utile:
-
- C-h f descrie o funcþie al cãrei nume trebuie sã-l
- introduceþi
-
->> Încercaþi sã tastaþi C-h f previous-line<Return>.
- Aceasta afiºeazã toatã informaþia pe care o are Emacs-ul despre
- funcþia ce implementeazã comanda C-p.
-
- C-h a Command Apropos. Tastaþi un cuvânt cheie ºi Emacs-ul va
- lista toate funcþiile ºi variabilele ale cãror nume
- conþin acel cuvânt cheie. La stânga comenzilor care
- pot fi invocate cu M-x va fi afiºatã o steluþã.
- Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o
- secvenþã de unul sau douã caractere ce executã aceeaºi
- comandã.
-
->> Tastaþi C-h a fiºier<Return>.
-
-Aceasta afiºeazã într-o altã ferastrã o listã a tuturor comenzilor M-x
-al cãror nume conþine "fiºier". Veþi vedea caractere-comandã de genul
-C-x C-f listate lângã comanda nume corespunzãtoare (find-file).
-
->> Tastaþi C-M-v ca sã deplasaþi conþinutul ferestrei de ajutor.
- Faceþi acest lucru de câteva ori.
-
->> Tastaþi C-x 1 pentu a ºterge fereastra de ajutor.
-
-
-* CONCLUZII
------------
-
-Þineþi minte, pentru a ieºi permanent din Emacs, folosiþi C-x C-c.
-Pentru a ieºi temporar într-un shell (în aºa fel încât sã vã puteþi
-întoarce la Emacs mai târziu) folosiþi C-z.
-
-Acest tutorial a fost organizat în aºa fel încât sã fie pe înþelesul
-noilor utilizatori - nu vã sfiiþi sã vã plângeþi autorilor dacã gasiþi
-ceva neclar!
-
-
-COPIERE
--------
-
-Acest tutorial este rezultatul prelucrãrii unei serii lungi de
-tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft
-pentru versiunea iniþialã de Emacs.
-
-Cu scopul evitãrii oricãror confuzii datorate traducerii, las în
-continuare noþita de copyright originalã în limba englezã.
-
-This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and
-comes with permission to distribute copies on certain conditions:
-
-Copyright (C) 1998, 2001-2012 Free Software Foundation, Inc.
-
- Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies
- of this document as received, in any medium, provided that the
- copyright notice and permission notice are preserved,
- and that the distributor grants the recipient permission
- for further redistribution as permitted by this notice.
-
- Permission is granted to distribute modified versions
- of this document, or of portions of it,
- under the above conditions, provided also that they
- carry prominent notices stating who last altered them.
-
-Condiþiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaºi
-spirit. Citiþi fiºierul COPYING ºi apoi distribuiþi prietenilor copii
-ale Emacs-ului. Contribuiþi la eliminarea obstrucþionismului software
-folosind, scriind ºi distribuind free software!
-
-;;; Local Variables:
-;;; coding: iso-latin-2
-;;; End:
-
+Tutorialului de Emacs. A se citi sfârşitul pentru condiţii.
+Traducere din engleză de Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>.
+Mulţumiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi şi sugestii.
+
+Această versiune a fost produsă plecând de la versiunea în limba
+engleză, care este
+Copyright (c) 1985, 2013-2014 Free Software Foundation, Inc.
+
+Citiţi acum versiunea românească a tutorialului de Emacs.
+
+Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumită
+CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). În loc
+să scriem META sau CONTROL de fiecare dată când vrem să prefixăm un
+caracter, vom folosi următoarele prescurtări:
+
+ C-<chr> înseamnă că ţineţi apăsată tasta CONTROL în timp ce tastaţi
+ caracterul <chr>. Astfel, C-f înseamnă: ţineţi apăsată tasta
+ CONTROL şi tastaţi f.
+
+ M-<chr> înseamnă că ţineţi apăsată tasta META, EDIT sau ALT în timp
+ ce tastaţi <chr>. Dacă nu există tasta META, EDIT sau ALT,
+ tastaţi <ESC>, ridicaţi şi apoi tastaţi caracterul <chr>.
+ Am notat cu <ESC> tasta ESC.
+
+Observaţie importantă: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaţi C-x
+C-c. (Două caractere.) Caracterele ">>" la marginea din stânga
+reprezintă instrucţiuni pentru a încerca o comandă. De exemplu:
+<<Liniile goale introduse aici de iniţializarea comenzii help-with-tutorial>>
+>> Acum tastaţi C-v (citirea următorului ecran) pentru a vă muta la
+ următorul ecran. (Executaţi această comandă acum, tinând apăsată
+ tasta CONTROL în timp ce tastaţi v). De acum înainte faceţi acest
+ lucru din nou, de fiecare dată când terminaţi de citit ecranul.
+
+De remarcat că există o zonă de suprapunere de două linii când vă
+mutaţi de la un ecran la altul; aveţi astfel o oarecare continuitate
+în citirea textului.
+
+Primul lucru pe care trebuie să-l stiţi este cum să vă deplasaţi din
+loc în loc în text. Ştiţi deja cum să vă mutaţi la următorul ecran cu
+C-v. Pentru a vă deplasa înapoi un ecran, tastaţi M-v (ţineţi apăsată
+tasta META şi tastaţi v, sau <ESC> v dacă nu aveţi o tastă META, EDIT,
+sau ALT).
+
+>> Încercaţi să tastaţi M-v şi apoi C-v de câteva ori.
+
+
+* SUMAR
+-------
+
+Următoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:
+
+ C-v avansează un ecran
+ M-v înapoi un ecran
+ C-l şterge ecranul şi reafişează totul poziţionând textul
+ de lângă cursor în centrul ecranului. (Este C-L, nu
+ C-1.)
+
+>> Găsiţi cursorul şi ţineţi minte ce text este în jurul lui.
+ Apoi tastaţi C-l. Găsiţi cursorul din nou şi observaţi că textul
+ de lângă cursor este acelaşi.
+
+
+* COMENZI DE BAZĂ PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
+---------------------------------------------
+
+Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vă mutaţi la o anumită
+poziţie în textul de pe ecran?
+
+Sunt mai multe modalitaţi în care puteţi face acest lucru. Cel mai
+simplu este să folosiţi comenzile C-p, C-b, C-f şi C-n. Fiecare din
+aceste comenzi mută cursorul o linie sau coloană într-o anumită
+direcţie pe ecran. Diagrama următoare prezintă aceste patru comenzi
+şi arată direcţiile în care ele mută cursorul.
+
+ Linia precedentă, C-p
+ :
+ :
+ Înapoi, C-b .... Poziţia curentă a cursorului .... Înainte, C-f
+ :
+ :
+ Linia următoare, C-n
+
+>> Mutaţi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
+ C-p. Tastaţi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramă centrată pe
+ ecran.
+
+Vi se va părea probabil mai simplu să vă amintiţi aceste comenzi
+gândindu-vă la semnificaţia lor în limba engleză: P pentru previous, N
+pentru next, B pentru backward şi F pentru forward. Acestea sunt
+comenzile de bază pentru poziţionarea cursorului şi le veţi folosi tot
+timpul, deci ar fi foarte util să le învăţaţi acum.
+
+>> Tastaţi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la această linie.
+
+>> Mutaţi-vă în interiorul liniei cu C-f-uri şi apoi în sus cu
+ C-p-uri. Urmăriţi ce face C-p atunci când cursorul este în
+ mijlocul liniei.
+
+Fiecare linie se termină cu un caracter NEWLINE care o separă de linia
+următoare. Ultima linie în fişierele dumneavoastră ar trebui să aibă
+un asemenea caracter la sfârşit (deşi Emacs-ul nu-l necesită).
+
+>> Încercaţi să tastaţi C-b la începutul unei linii. Cursorul ar
+ trebui să se mute la sfârşitul liniei precedente, din cauza
+ trecerii peste caracterul NEWLINE.
+
+C-f poate să treacă peste un caracter NEWLINE, la fel ca şi C-b.
+
+>> Tastaţi câteva C-b-uri, pentru a vă familiariza cu poziţia
+ cursorului. Tastaţi apoi câteva C-f-uri pentru a vă întoarce la
+ sfârşitul liniei. Încă un C-f şi vă veţi muta la linia următoare.
+
+Când ajungeţi să treceţi peste începutul sau sfârşitul ecranului,
+textul aflat dincolo de margine intră în ecran, permiţându-i
+Emacs-ului să mute cursorul la poziţia specificată, fără a ieşi din
+zona vizibilă (ecran). Această operaţiune se numeste în limba engleză
+"scrolling".
+
+>> Încercaţi să mutaţi cursorul în afara părţii de jos a ecranului cu
+ C-n şi observaţi ce se întamplă.
+
+Dacă mutatul caracter cu caracter este lent, puteţi muta cursorul
+cuvânt cu cuvânt. M-f (META-f) avansează cursorul cu un cuvânt, iar
+M-b mută cursorul un cuvânt înapoi.
+
+>> Tastaţi câteva M-f-uri şi apoi câteva M-b-uri.
+
+Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mută la sfârşitul
+cuvântului. Când cursorul este în spaţiul dintre cuvinte, M-f îl mută
+la sfârşitul cuvântului următor. M-b acţionează similar, dar în
+direcţia opusă.
+
+>> Tastaţi M-f şi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri şi
+ C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f şi M-b din diverse
+ poziţii în interiorul cuvintelor şi între ele.
+
+Observaţi paralela între C-f şi C-b pe de o parte, şi M-f şi M-b pe de
+cealaltă parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
+operaţii referitoare la unităţile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
+paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL operează pe unităţi de
+bază, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
+linii, etc).
+
+Această paralelă se aplică şi între linii şi fraze: C-a şi C-e mută
+cursorul la începutul şi, respectiv sfârşitul unei linii, în timp ce
+M-a şi M-e îl mută la începutul şi, respectiv sfârşitul unei fraze.
+
+>> Încercaţi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri.
+ Încercaţi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri.
+
+Remarcaţi cum repetarea tastării lui C-a nu schimbă nimic, în timp ce
+repetarea tastării lui M-a mută cursorul la fraza următoare. Deşi
+aceste operaţii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturală.
+
+Poziţia cursorului în text mai este numită şi "punct" ("point" în
+limba engleză). Cursorul arată pe ecran poziţia punctului în text.
+
+Operaţiile ce mută cursorul (inclusiv comenzile ce mută cursorul
+cuvânt cu cuvânt sau frază cu frază) sunt prezentate în sumarul
+următor:
+
+ C-f avansează un caracter
+ C-b înapoi un caracter
+
+ M-f avansează un cuvânt
+ M-b înapoi un cuvânt
+
+ C-n avansează o linie
+ C-p înapoi o linie
+
+ C-a înapoi la începutul liniei
+ C-e avansează la sfârşitul liniei
+
+ M-a înapoi la începutul frazei
+ M-e avansează la sfârşitul frazei
+
+>> Exersaţi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
+ folosite.
+
+Două alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
+(META Mai-mic), care mută cursorul la începutul textului, şi M-> (META
+Mai-mare), care mută cursorul la sfârşitul textului.
+
+Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei şi deci este
+necesar să apăsaţi tasta SHIFT în acelaşi timp. Pe aceste terminale
+este nevoie să apăsaţi SHIFT şi când tastaţi M-<; fără tasta SHIFT,
+aţi apăsa M-virgulă.
+
+>> Încercaţi M-< acum, pentru a vă muta la începutul tutorialului.
+ Folosiţi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici.
+
+>> Încercaţi M-> acum, pentru a vă muta la sfârşitul tutorialului.
+ Folosiţi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici.
+
+Puteţi de asemenea să mutaţi cursorul cu tastele săgeţi, dacă
+terminalul are asemenea taste. Se recomandă însă acomodarea cu C-b,
+C-f, C-n şi C-p din trei motive. În primul rând, aceste taste
+funcţionează pe toate tipurile de terminale. În al doilea rând, odată
+ce vă obişnuiţi cu Emacs-ul, veţi remarca faptul că tastarea lor este
+mai rapidă decât cea a tastelor săgeţi (pentru că nu trebuie să vă
+schimbaţi poziţia mâinilor pe tastatură). În al treilea rând, odată
+format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL,
+comenzile avansate de mutat cursorul se învaţă foarte uşor.
+
+Majoritatea comenzilor Emacs acceptă un argument numeric; pentru
+majoritatea comenzilor, acest argument reprezintă un contor de
+repetiţie. Contorul de repetiţie se introduce tastând C-u, cifrele ce
+alcătuiesc contorul şi apoi comanda. Dacă aveţi tasta META (EDIT sau
+ALT), există şi o altă alternativă pentru a introduce un argument
+numeric: tastaţi cifrele în timp ce ţineţi tasta META apăsată. Se
+recomandă însă folosirea metodei cu C-u, deoarece funcţionează pe
+orice terminal.
+
+De exemplu, C-u 8 C-f avansează cursorul cu opt caractere.
+
+>> Încercaţi să folosiţi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
+ muta cursorul dintr-o singură comandă pe o linie apropiată de
+ aceasta.
+
+Majoritatea comenzilor utilizează argumentul numeric ca un contor de
+repetitie. Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit.
+C-v si M-v sunt printre aceste excepţii. Când li se dă un argument
+numeric, ele mută ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
+linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mută ecranul cu 4 linii.
+
+>> Încercaţi să tastaţi C-u 8 C-v acum.
+
+Această comandă trebuie să mute ecranul în sus cu 8 linii. Dacă
+doriti să îl mutaţi înapoi, puteţi să-i daţi lui M-v un argument
+numeric.
+
+Dacă folosiţi sistemul X Window, există probabil o zonă rectangulară
+numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Puteţi deplasa
+textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul.
+
+>> Încercaţi să apăsaţi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
+ butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui să mute textul la o
+ poziţie determinată de cât de sus sau de jos aţi apăsat pe scroll
+ bar.
+
+>> Încercaţi să mutaţi mouse-ul în sus şi în jos ţinând butonul din
+ mijloc apăsat. Veţi vedea că textul se deplasează în sus şi în jos
+ corespunzător cu mişcarea mouse-ului.
+
+
+* CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT
+---------------------------
+
+Dacă Emacs-ul încetează să vă raspundă la comenzi, îl puteţi opri,
+fără să pierdeţi modificările făcute până acum, tastând C-g. Puteţi
+folosi C-g pentru a opri o comandă care durează prea mult.
+
+Puteţi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
+numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriţi să o continuaţi.
+
+>> Tastaţi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
+ tastaţi C-g. Tastaţi apoi C-f. Cursorul ar trebui să se mute un
+ singur caracter, pentru că aţi oprit introducerea argumentului
+ numeric cu C-g.
+
+Dacă aţi tastat un <ESC> din greşeală, puteţi să-l anulaţi cu un C-g.
+
+
+* COMENZI DEZAFECTATE
+---------------------
+
+Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aşa fel încât
+utilizatorii să nu le poată folosi din neatenţie.
+
+Dacă tastaţi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afişa un mesaj
+spunând ce comandă aţi tastat şi întrebându-vă dacă doriţi să
+continuaţi.
+
+Dacă într-adevăr doriţi să încercaţi comanda respectivă, tastaţi
+SPAŢIU. În mod normal, dacă nu doriţi să executaţi comanda
+dezafectată, răspundeţi cu "n".
+
+>> Tastaţi <ESC> : (care este o comandă dezafectată), apoi tastaţi n
+ ca răspuns la întrebarea pusă de Emacs.
+
+
+* FERESTRE
+----------
+
+Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afişând propriul său
+text. Vom explica mai târziu tehnicile de folosire a ferestrelor
+multiple. Acum vrem să explicăm cum să închideţi ferestrele care ar
+putea apare ca rezultat al afişării unor documentaţii sau rezultate
+specifice anumitor comenzi. Este simplu:
+
+ C-x 1 o singură fereastră (adică închide toate celelalte
+ ferestre).
+
+Asta înseamnă CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 măreşte fereastra
+care conţine cursorul până când ocupă întregul ecran. Toate celelalte
+ferestre sunt distruse.
+
+>> Mutaţi cursorul la această linie şi tastaţi C-u 0 C-l.
+
+>> Tastaţi C-h k C-f. Observaţi cum această fereastră se micşorează,
+ în timp ce o nouă fereastră apare, afişând documentaţia comenzii
+ C-f.
+
+>> Tastaţi C-x 1 şi observaţi cum noua fereastră dispare.
+
+
+* INTRODUCEREA ŞI ŞTERGEREA
+---------------------------
+
+Dacă vreţi să introduceţi text, pur şi simplu tastaţi textul dorit.
+Caracterele pe care le puteţi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
+interpretate de Emacs ca text şi introduse imediat. Tastaţi <Return>
+(tasta mai este etichetată <Enter> uneori) pentru a introduce un
+caracter NEWLINE.
+
+Puteţi şterge ultimul caracter pe care l-aţi introdus tastând
+<Delete>. <Delete> este o tastă pe tastatură etichetată "Del" sau
+"Delete". În unele cazuri tasta "Backspace" poate acţiona ca
+<Delete>, dar nu întotdeauna!
+
+Mai general, <Delete> şterge caracterul dinaintea poziţiei curente a
+cursorului.
+
+>> Executaţi următoarele operaţii acum - tastaţi câteva caractere,
+ apoi ştergeţi-le tastând <Delete> de câteva ori. Nu vă temeţi că
+ veţi schimba acest fişier; nu veţi altera versiunea principală a
+ tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastră personală.
+
+Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentată
+pe o linie de ecran, linia de text este continuată pe următoarea linie
+de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta
+indică o linie care a fost continuată.
+
+>> Introduceţi text până când depăşiţi cu câteva caractere marginea
+ din dreapta a ecranului. Veţi observa apariţia liniei de
+ continuare.
+
+>> Folosiţi <Delete>-uri pentru a şterge textul până când linia încape
+ din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va dispărea.
+
+Puteţi şterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. Ştergerea
+unui NEWLINE dintre două linii concateneaza cele două linii. Dacă
+linia rezultată este prea lungă pentru a fi afişată pe ecran, va fi
+afişată cu o linie de continuare.
+
+>> Mutaţi cursorul la începutul unei linii şi tastaţi <Delete>.
+ Aceasta concatenează linia curentă cu cea precedentă.
+
+>> Tastaţi <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE şters.
+
+Aşa cum vă reamintiţi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
+argument numeric ce acţionează ca un contor de repetiţie; introducerea
+caracterelor ascultă aceleaşi reguli. Un argument numeric dat unui
+caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numărul
+specificat de ori.
+
+>> Încercaţi asta acum - tastaţi C-u 8 * pentru a introduce ********.
+
+Aţi învăţat acum metodele elementare de tastat şi corectat erori în
+Emacs. Puteţi de asemenea şterge cuvinte sau linii. Acesta este un
+sumar al operaţiilor de ştergere.
+
+ <Delete> şterge caracterul de dinaintea cursorului
+ C-d şterge caracterul de după cursor
+
+ M-<Delete> şterge cuvântul de dinaintea cursorului
+ M-d şterge cuvântul de după cursor
+
+ C-k şterge de la poziţia curentă până la sfârşitul
+ liniei
+ M-k şterge de la poziţia curentă până la sfârşitul
+ frazei
+
+De remarcat că <Delete> şi C-d versus M-<Delete> şi M-d extind
+paralela începută de C-f şi M-f (<Delete> nu este cu adevărat un
+caracter bazat pe CONTROL, dar nu o să ne ocupăm de asta acum). C-k
+şi M-k sunt ca C-e şi M-e, într-un fel, dacă facem o paralelă între
+linii şi fraze.
+
+Când ştergeţi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
+păstrează intern textul distrus în aşa fel încât îl puteţi restaura.
+Termenul folosit de Emacs pentru operaţiunea de restaurare a textului
+distrus este "yanking". Puteţi restaura textul distrus fie în acelaşi
+loc, fie în alt loc în fişier. Puteţi de asemenea restaura textul de
+mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare
+este C-y.
+
+Diferenţa dintre "distrugerea" şi "ştergerea" unei porţiuni din text
+este aceea ca porţiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp
+ce porţiunile de text "şterse", nu. În general, comenzile care
+distrug porţiuni semnificative din text, păstrează intern textul
+respectiv, în timp ce comenzile care şterg doar un caracter, linii
+goale sau spaţii, nu fac acest lucru.
+
+>> Mutaţi cursorul la începutul unei linii care nu este goală.
+ Tastaţi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivă.
+>> Tastaţi C-k o a doua oară. Veţi observa distrugerea caracterului
+ NEWLINE de la sfârşitul liniei.
+
+După cum vedeţi, un singur C-k distruge conţinutul liniei, iar un al
+doilea C-k distruge linia însăşi, facând toate celelalte linii să se
+mute în sus. C-k tratează un argument numeric în mod special:
+distruge numărul specificat de linii şi conţinutul lor. Această
+comportare nu este doar o simplă repetiţie. C-u 2 C-k distruge două
+linii şi NEWLINE-urile de după ele; tastând C-k de două ori nu
+obţineţi acelaşi rezultat.
+
+Pentru a extrage ultimul text distrus şi a-l plasa la poziţia curentă
+a cursorului, tastaţi C-y.
+
+>> Tastaţi C-y pentru a restaura textul distrus anterior.
+
+Gânditi-vă la C-y ca şi cum aţi recupera ceva ce v-a fost luat.
+Observaţi că dacă executaţi mai multe C-k-uri la rând, tot textul
+distrus este stocat într-o singură bucată, în aşa fel încât un singur
+C-y va restaura toate liniile.
+
+>> Tastaţi acum C-k de câteva ori.
+
+Acum încercaţi să restauraţi textul distrus:
+
+>> Tastaţi C-y. Mutaţi apoi cursorul câteva linii mai jos şi tastaţi
+ C-y din nou. Veţi vedea cum se copiază porţiuni de text.
+
+Ce faceţi dacă aveţi porţiuni de text pe care vreţi să le restauraţi,
+dar între timp distrugeţi o altă porţiune de text? C-y va restaura
+porţiunea de text care a fost distrusă cel mai recent. Cu toate
+acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Puteţi să-l
+restauraţi folosind comanda M-y. După ce aţi executat C-y pentru a
+obţine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veţi înlocui textul
+ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui. Tastând
+M-y de mai multe ori puteţi obţine porţiuni de text distrus din ce în
+ce mai vechi. Odată ajunşi la textul care vă interesează, puteţi să
+continuaţi editarea fără să mai faceţi nimic special, lasând textul
+restaurat în poziţia în care se găseşte.
+
+Dacă tastaţi M-y de suficient de multe ori, veţi ajunge în cele din
+urmă la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând).
+
+>> Distrugeţi o linie, mutaţi-vă puţin în jurul ei, distrugeţi o altă
+ linie. Executaţi apoi C-y pentru a obţine înapoi cea de-a doua
+ linie distrusă. Executaţi apoi M-y şi veţi constata că este
+ înlocuită de prima linie distrusă. Executaţi mai multe M-y-uri şi
+ observaţi ce obţineţi. Continuaţi să le executaţi până când a doua
+ linie apare din nou, etc. Dacă doriţi, puteţi încerca să-i daţi
+ comenzii M-y argumente numerice pozitive şi negative.
+
+
+* ANULARE
+---------
+
+Dacă faceţi o schimbare în text, şi apoi constataţi că aţi greşit,
+puteţi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.
+
+În mod normal, C-x u anulează schimbările făcute de o comandă; dacă
+repetaţi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouă repetiţie anulează
+încă o comandă.
+
+Există însă două excepţii: comenzile care nu schimbă textul nu sunt
+luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul şi
+cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt
+tratate în grupuri de maxim 20. (Motivaţia din spatele acestei
+abordări este aceea de a reduce numărul de C-x u-uri pe care trebuie
+să le tastaţi pentru anularea inserărilor de text).
+
+>> Distrugeţi linia aceasta cu C-k, apoi tastaţi C-x u; linia ar
+ trebui să reapară.
+
+C-_ este o altă comandă de anulare; funcţionează exact ca şi C-x u,
+dar este mai uşor de tastat de mai multe ori la rând. Dezavantajul
+lui C-_ este că pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
+Din acest motiv există C-x u. Pe unele terminale se poate să tastaţi
+C-_ tastând "/" în timp ce ţineţi apăsată tasta CONTROL.
+
+Un argument numeric la C-_ sau C-x u acţionează ca un contor de
+repetiţie.
+
+
+* FIŞIERE
+---------
+
+Pentru a face permanente modificările din textul pe care îl editaţi,
+trebuie să-l stocaţi (salvaţi) într-un fişier. Altminteri,
+modificările se vor pierde în momentul părăsirii Emacs-ului. Puneţi
+textul într-un fişier "deschizând" (sau "vizitând") fişierul.
+
+Deschiderea unui fişier înseamnă că puteţi vedea conţinutul fişierului
+în Emacs. Este ca şi cum aţi edita chiar fişierul, singura diferenţă
+fiind aceea că schimbările nu devin permanente până când nu îl
+"salvaţi" ("save" în limba engleză). Se evită astfel existenţa în
+sistem a unor fişiere incomplet modificate atunci când nu doriţi acest
+lucru. Chiar şi când salvaţi fişierul, Emacs-ul păstrează fişierul
+iniţial (cu un nume schimbat) în aşa fel încât să-l puteţi recupera în
+cazul în care decideţi că modificările efectuate au fost greşite.
+
+Aproape de marginea de jos a ecranului veţi observa o linie care
+începe şi se termină cu minusuri, şi conţine şirul "--:-- TUTORIAL.ro"
+sau ceva în genul acesta. Această parte a ecranului arată întotdeauna
+numele fişierului pe care îl vizitaţi. Acum vizitaţi fişierul
+"TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastră de încercări a
+tutorialului în limba română. Orice fişier aţi edita, numele acelui
+fişier va apărea în poziţia respectivă.
+
+Comenzile pentru găsirea şi salvarea fişierelor sunt diferite de
+celelalte comenzi pe care le-aţi învăţat, în sensul că sunt compuse
+din două caractere. Amândouă încep cu caracterul C-x. Există o
+întreagă serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt
+legate de fişiere, buffere şi alte lucruri înrudite. Aceste comenzi
+sunt compuse din două, trei sau patru caractere.
+
+Comenzii de deschidere a unui fişier trebuie să îi spuneţi numele
+fişierului dorit. Spunem despre comandă ca "citeşte un argument de la
+terminal" (în acest caz, argumentul este numele fişierului). După ce
+tastaţi comanda
+
+ C-x C-f (deschide un fişier)
+
+Emacs-ul vă va cere să introduceţi numele fişierului. Numele pe care
+îl tastaţi apare pe ultima linie a ecranului. Această linie se
+numeste "minibuffer" când este folosită pentru acest tip de
+introducere. Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite şi
+pentru editarea numelui fişierului.
+
+În timp ce introduceţi numele fişierului (sau orice alt tip de
+introducere de date în minibuffer), puteţi anula comanda cu C-g.
+
+>> Tastaţi C-x C-f, apoi tastaţi C-g. Aceasta anulează minibuffer-ul,
+ şi, de asemenea, anulează comanda C-x C-f care îl folosea. În
+ concluzie, nu veţi mai deschide nici un fişier.
+
+Când aţi terminat de introdus numele fişierului, tastaţi <Return>
+pentru a-l încheia. După aceasta, comanda C-x C-f începe să lucreze
+şi deschide fişierul pe care l-aţi ales. Minibuffer-ul dispare când
+comanda C-x C-f se termină.
+
+După câteva momente, conţinutul fişierului apare pe ecran şi îl puteţi
+edita. Când doriti să faceţi schimbările permanente, tastaţi comanda
+
+ C-x C-s (salvează fişierul)
+
+Aceasta copiază textul din Emacs într-un fişier. Prima oară când
+faceţi acest lucru, Emacs-ul redenumeşte fişierul iniţial în aşa fel
+încât să nu se piardă. Noul nume este creat prin adăugarea
+caracterului "~" la numele iniţial.
+
+Când operaţiunea de salvare este terminată, Emacs-ul afişează numele
+fişierului salvat. Se recomandă salvarea la intervale relativ mici,
+pentru a nu pierde prea multă muncă în cazul unei eventuale blocări a
+sistemului.
+
+>> Tastaţi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
+ Aceasta ar trebui să afişeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
+ jos a ecranului.
+
+Puteţi deschide un fişier existent, pentru a-l vedea sau edita.
+Puteţi de asemenea deschide un fişier care nu există. Aceasta este
+modalitatea în care creaţi noi fişiere cu Emacs-ul: deschideţi
+fişierul (care va fi gol iniţial), apoi începeţi să introduceţi text
+în el. Când îi veţi cere să "salveze" fişierul, Emacs-ul va crea
+fişierul cu textul pe care l-aţi introdus. De acum înainte puteţi
+considera că editaţi un fişier existent.
+
+
+* BUFFERE
+---------
+
+Dacă deschideţi un al doilea fişier cu C-x C-f, primul va continua să
+existe în Emacs. Puteţi să vă mutaţi înapoi la el deschizându-l din
+nou cu C-x C-f. În acest fel puteţi avea un număr destul de mare de
+fişiere deschise în Emacs.
+
+>> Creaţi un fişier numit "foo" tastând C-x C-f foo <Return>.
+ Introduceţi un text oarecare, editaţi-l, apoi salvaţi "foo" tastând
+ C-x C-s. În cele din urmă, tastaţi C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
+ pentru a vă întoarce la tutorial.
+
+Emacs-ul stochează textul fiecărui fişier într-un obiect numit
+"buffer". Deschiderea unui fişier creează un nou buffer în Emacs.
+Pentru a vedea o listă a bufferelor existente în Emacs, tastaţi
+
+ C-x C-b (lista de buffere)
+
+>> Încercaţi C-x C-b acum.
+
+Observaţi cum fiecare buffer are un nume şi, uneori, un nume de fişier
+corespunzător fişierului al cărui conţinut este menţinut în buffer-ul
+respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fişier. De exemplu,
+buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fişier asociat. Este
+buffer-ul care conţine lista de buffere şi a fost creat de comanda C-x
+C-b. Orice text pe care îl vedeţi într-o fereastră a Emacs-ului este
+întotdeauna parte dintr-un buffer.
+
+>> Tastaţi C-x 1 pentru a scăpa de lista de buffere.
+
+Dacă faceţi schimbări în textul unui fişier, apoi deschideţi un alt
+fişier, primul fişier nu este salvat. Schimbările efectuate rămân în
+Emacs, în buffer-ul asociat acelui fişier. Crearea sau editarea
+buffer-ului celui de-al doilea fişier nu are nici un efect asupra
+buffer-ului primului fişier. Acest lucru este foarte util, dar
+înseamnă că aveţi nevoie de o modalitate convenabilă de a salva
+buffer-ul primului fişier. Ar fi obositor să fie necesar să vă mutaţi
+înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest
+motiv există comanda:
+
+ C-x s salvează nişte buffere
+
+C-x s vă întreabă despre fiecare buffer care conţine modificări (şi
+care nu a fost salvat) dacă doriţi să-l salvaţi.
+
+>> Introduceţi o linie de text, apoi tastaţi C-x s.
+ Ar trebui să vă întrebe dacă să salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
+ Raspundeţi "da" la întrebare tastând "y".
+
+
+* EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI
+-------------------------------
+
+Există mult mai multe comenzi Emacs decât combinaţii de taste bazate
+pe CONTROL şi META. Soluţia în Emacs este folosirea comenzilor
+eXtinse. Acestea sunt de două feluri:
+
+ C-x eXtinde un caracter; urmată de un caracter
+ M-x eXtinde un nume; urmată de un nume lung
+
+Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar
+decât comenzile despre care aţi învăţat până acum. Aţi văzut deja
+două dintre ele: comanda de deschis fişiere (C-x C-f) şi comanda de
+salvat fişiere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de părăsit
+Emacs-ul: C-x C-c. (Nu vă temeţi că veţi pierde schimbări făcute în
+fişiere; înainte de a termina sesiunea curentă Emacs, C-x C-c vă va
+întreba dacă doriţi să salvaţi fişierele modificate.)
+
+C-z este comanda cu care puteţi ieşi din Emacs *temporar* - astfel
+încât să puteţi să vă întoarceţi la aceeaşi sesiune Emacs mai târziu.
+
+Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendă" Emacs-ul; asta înseamnă
+că, deşi vă veţi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
+distrus. În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
+uzuale puteţi reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'.
+
+Pe sistemele care nu implementează mecanismele de suspendare, C-z
+creează un subshell care rulează sub Emacs pentru a vă oferi
+posibilitatea de a rula alte programe şi de a vă întoarce la Emacs mai
+târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevărat din Emacs - comanda
+`exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzuală de a vă
+întoarce în Emacs.
+
+În general C-x C-c se foloseşte înainte de părăsirea sistemului.
+Puteţi folosi această comandă şi pentru a ieşi din instanţe de Emacs
+lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea
+s-ar putea să nu fie capabile să folosească facilitaţile de suspendare
+ale Emacs-ului. În mod normal însă, dacă nu sunteţi pe cale să
+părăsiţi sistemul, este mai bine să suspendaţi Emacs-ul cu C-z decât
+să ieşiţi complet cu C-x C-c.
+
+Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor
+pe care le-aţi învăţat până acum:
+
+ C-x C-f deschide un fişier
+ C-x C-s salvează fişierul
+ C-x C-b listează bufferele
+ C-x C-c părăseşte Emacs-ul
+ C-x u anulează
+
+Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite şi mai rar
+sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri. Un exemplu
+este comanda replace-string (înlocuieşte-şir) care înlocuieşte global
+toate apariţiile unui şir de caractere cu alt şir de caractere. Când
+tastaţi M-x, Emacs-ul afişează pe ultima linie de pe ecran "M-x" şi
+puteţi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string".
+Puteţi să tastaţi doar "repl s<TAB>" şi Emacs-ul va completa numele.
+Terminaţi comanda cu <Return>.
+
+Comanda replace-string necesită două argumente - şirul ce va fi
+înlocuit şi şirul înlocuitor. La sfârşitul introducerii fiecărui
+argument trebuie să tastaţi <Return>.
+
+>> Mutaţi cursorul pe linia goală care se găseste două linii mai jos.
+ Tastaţi apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.
+
+ Observaţi modul în care această linie s-a modificat: aţi înlocuit
+ toate apariţiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", după
+ poziţia iniţială a cursorului.
+
+
+* SALVARE AUTOMATĂ
+------------------
+
+Dacă aţi facut schimbări într-un fişier, dar nu le-aţi salvat, aceste
+schimbări se pot pierde în cazul în care sistemul se blochează.
+Pentru a vă proteja munca, Emacs-ul salvează periodic un fişier de
+"autosalvare" pentru fiecare fişier pe care îl editaţi. Acest fişier
+are un "#" la început şi unul la sfârşit; de exemplu, dacă fişierul
+dumneavoastră se numeste "hello.c", fişierul de autosalvare
+corespunzător se va numi "#hello.c#". Când salvaţi fişierul în mod
+normal, Emacs-ul şterge fişierul de autosalvare.
+
+În cazul unei căderi a sistemului, puteţi să vă recuperaţi fişierul de
+autosalvare deschizând fişierul în mod normal (fişierul pe care îl
+editaţi, nu pe cel de autosalvare) şi tastând după aceea M-x recover
+file<Return>. Când vi se cere confirmarea, tastaţi yes<Return> pentru
+a continua şi a recupera fişierul.
+
+
+* ZONA DE ECOU
+--------------
+
+Dacă Emacs-ul observă că tastaţi comenzile încet, vi le va arăta la
+marginea de jos a ecranului într-o zona numită "zona de ecou". Zona
+de ecou conţine cea mai de jos linie a ecranului.
+
+
+* LINIA DE MOD
+--------------
+
+Linia de deasupra zonei de ecou se numeşte "linia de mod" ("mode line"
+în limba engleză). Linia de mod conţine ceva de genul:
+
+--**-Emacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%----------------
+
+Această linie prezintă informaţii utile despre starea Emacs-ului şi
+despre textul pe care îl editaţi.
+
+Stiţi deja ce înseamnă numele fişierului - este fişierul pe care l-aţi
+deschis. -NN%-- indică poziţia curentă a cursorului în text - NN la
+sută din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dacă începutul
+fişierului este vizibil pe ecran, veţi vedea --Top-- în loc de
+--00%--. Dacă sfârşitul fişierului este vizibil pe ecran, veţi vedea
+--Bot-- (de la "bottom" în limba engleză). Dacă fişierul este atât de
+mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veţi vedea
+--All--.
+
+Stelele de la începutul liniei de mod semnalizează existenţa unor
+modificări nesalvate în text. Imediat după deschiderea fişierului,
+porţiunea respectivă din linia de mod nu conţine nici o stea, doar
+minusuri.
+
+Porţiunea dinăuntrul parantezelor vă spune modul de editare curent.
+Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiţi chiar
+acum. Este un exemplu de "mod major".
+
+Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate
+editării diferitelor limbaje şi/sau tipuri de text, cum ar fi modul
+Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment
+dat şi numele său va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental"
+acum.
+
+Fiecare mod major schimbă comportamentul unor comenzi. De exemplu
+există comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum
+fiecare limbaj de programare are o idee diferită despre felul cum ar
+trebui să arate un comentariu, fiecare mod major trebuie să le
+introducă într-un alt fel. Există câte o comandă asociată fiecărui
+mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De
+exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul
+"Fundamental".
+
+Dacă editaţi text în limba română, cum ar fi de exemplu acest fişier,
+ar trebui probabil să folosiţi modul Text.
+
+>> Tastaţi M-x text-mode<Return>.
+
+Nu vă temeti, nici una din comenzile pe care le-aţi învăţat până acum
+nu schimbă Emacs-ul prea mult. Puteţi observa acum că M-f şi M-b
+tratează apostrofurile ca parte din cuvinte. Înainte, în modul
+Fundamental, M-f şi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
+cuvinte.
+
+Modurile majore operează schimbări subtile, ca cea descrisă mai sus.
+Majoritatea comenzilor execută aceeaşi operaţie în fiecare mod major,
+dar funcţionează puţin diferit.
+
+Pentru a vedea documentaţia referitoare la modul major curent, tastaţi
+C-h m.
+
+>> Folosiţi C-u C-v o dată sau de mai multe ori pentru a aduce această
+ linie aproape de începutul ecranului. Tastaţi C-h m ca să aflaţi
+ diferenţele dintre modul Text şi modul Fundamental. Tastaţi C-x 1
+ pentru a şterge documentaţia de pe ecran.
+
+Modurile majore se numesc "majore" pentru că există şi moduri minore.
+Modurile minore sunt ajustări minore ale modurilor majore. Fiecare
+mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de
+celelalte moduri minore şi independent de modul major curent. Puteţi
+să nu folosiţi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaţie de
+moduri minore.
+
+Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaţi text,
+este modul "Auto Fill". Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge
+automat liniile la spaţiul dintre cuvinte de fiecare dată când
+introducând text creaţi o linie care este prea lungă.
+
+Puteţi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode<Return>.
+Când acest mod este activat, îl puteţi dezactiva executând aceeaşi
+comandă. Dacă modul este dezactivat, această comandă îl activează,
+când este activat, comanda îl dezactivează. Se spune că această
+comandă inversează modul.
+
+>> Tastaţi M-x auto-fill-mode<Return> acum. Introduceţi apoi o linie
+ conţinând "asdf " de mai multe ori, până când linia se sparge în
+ două. Trebuie să puneţi spaţii între cuvinte pentru că Auto Fill
+ sparge linia numai la spaţii.
+
+Marginea este stabilită în mod normal la 70 de caractere, dar puteţi
+schimba această valoare cu comanda C-x f. Introduceţi valoarea dorită
+ca argument numeric pentru C-x f.
+
+>> Tastaţi C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f).
+ Introduceţi apoi un text oarecare şi observaţi cum Emacs-ul umple
+ linii de maximum 20 de caractere. Restauraţi marginea la 70 de
+ caractere folosind din nou C-x f.
+
+Dacă faceţi schimbări în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
+rearanjează paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie să tastaţi
+M-q (META-q) cu cursorul poziţionat înăuntrul paragrafului.
+
+>> Mutaţi cursorul în paragraful precedent şi tastaţi M-q.
+
+
+* CĂUTARE
+---------
+
+Emacs-ul poate caută şiruri (grupuri continue de caractere sau
+cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faţă de poziţia curentă a cursorului
+în text). Căutarea unui şir este o operaţie ce mută cursorul;
+cursorul este mutat în poziţia corespunzătoare următoarei apariţii a
+şirului în text.
+
+Căutarea este diferită în Emacs faţă de majoritatea editoarelor,
+deoarece este "incrementală". Asta înseamnă că execuţia operaţiunii
+de căutare se face în timp ce tastaţi şirul de căutat.
+
+Comanda ce iniţiază căutarea este C-s pentru căutare înainte şi C-r
+pentru căutare înapoi. AŞTEPTAŢI! Nu le încercaţi acum.
+
+Când tastaţi C-s veţi remarca faptul că şirul "I-search" apare ca
+prompt în zona de ecou. Aceasta vă spune că Emacs-ul este în modul de
+căutare incrementală, aşteptând ca dumneavoastră să introduceţi şirul
+pe care doriţi să-l căutaţi. Căutarea poate fi terminată cu <Return>.
+
+>> Tastaţi acum C-s pentru a porni o căutare. ÎNCET, câte o singură
+ literă la un moment dat, tastaţi cuvântul "cursor", făcând o pauză
+ după fiecare caracter tastat ca să observaţi ce se întamplă cu
+ cursorul. Acum aţi terminat de căutat prima apariţie a cuvântului
+ "cursor".
+>> Tastaţi C-s din nou, pentru a căuta următoarea apariţie a
+ cuvântului "cursor".
+>> Tastaţi acum <Delete> de patru ori şi observaţi mişcarea
+ cursorului.
+>> Tastaţi <Return> pentru a termina căutarea.
+
+Aţi observat ce s-a întamplat? În timpul unei căutări incrementale
+Emacs-ul încearcă să se poziţioneze pe prima apariţie a şirului pe
+care l-aţi introdus până în momentul respectiv. Dacă vreţi să vă
+poziţionaţi pe următoarea apariţie a cuvântului "cursor", nu trebuie
+decât să tastaţi C-s încă o dată. Dacă nu mai există o altă apariţie,
+Emacs-ul va emite un sunet şi vă va anunţa că operaţiunea de căutare a
+eşuat ("failed" în limba engleză). C-g este o altă metodă de a
+termina căutarea.
+
+OBSERVAŢIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul şi nu veţi mai
+primi nici un răspuns de la Emacs. Aceasta indică faptul că o
+"facilitate" a sistemului de operare numită "controlul fluxului"
+("flow control" în limba engleză) interceptează caracterul C-s şi
+acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, apăsaţi
+C-q. Puteţi găsi detalii referitoare la această aşa-numită
+"facilitate" în secţiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
+din manualul Emacs-ului.
+
+Dacă sunteţi în mijlocul unei căutări incrementale şi tastaţi
+<Delete>, veţi observa că ultimul caracter în căutarea incrementală
+este şters şi căutarea se întoarce la poziţia anterioară. De exemplu,
+să presupunem că aţi tastat "c", pentru a căuta prima apariţie a lui
+"c". Dacă tastaţi "u", cursorul se va muta la prima apariţie a lui
+"cu". Tastaţi acum <Delete>. Aceasta va şterge "u"-ul din şirul de
+căutare şi cursorul se va muta înapoi la prima apariţie a lui "c".
+
+Căutarea incrementală poate fi terminată prin tastarea unui caracter
+bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepţii - caracterele care sunt
+specifice căutării, cum ar fi C-s şi C-r).
+
+C-s începe o căutare care inspectează textul de DUPĂ poziţia curentă a
+cursorului. Dacă doriţi să căutaţi în textul dinaintea poziţiei
+curente a cursorului, folosiţi C-r. Toată discuţia referitoare la C-s
+se aplică şi comenzii C-r, cu menţiunea că direcţia de căutare este
+inversă.
+
+
+* FERESTRE MULTIPLE
+-------------------
+
+Una dintre facilităţile importante ale Emacs-ului este aceea de a
+afişa pe ecran mai multe ferestre simultan.
+
+>> Mutaţi cursorul pe această linie şi tastaţi C-u 0 C-l.
+
+>> Tastaţi acum C-x 2 pentru a împărţi ecranul în două ferestre.
+ Amândouă ferestrele vor afişa acest tutorial. Cursorul va rămane
+ în fereastra din partea de sus a ecranului.
+
+>> Tastaţi C-M-v pentru a mişca textul din fereastra de jos.
+ (Dacă nu aveţi o tastă META, tastaţi ESC C-v.)
+
+>> Tastaţi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltă" în limba
+ engleză) pentru a muta cursorul în fereastra de jos.
+
+>> Tastaţi C-v şi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul.
+ Continuaţi să citiţi aceste instrucţiuni în fereastra de sus.
+
+>> Tastaţi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de
+ sus. Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior.
+
+Puteţi continua să folosiţi C-x o pentru a vă muta între ferestre.
+Fiecare fereastră are propria ei poziţie a cursorului, dar numai o
+fereastră arată cursorul la un moment dat. Toate operaţiile normale
+de editare au efect în fereastra în care se găseşte cursorul -
+fereastra respectivă se numeşte "fereastra selectată".
+
+Comanda C-M-v este foarte utilă când editaţi text într-o fereastră şi
+folosiţi cealaltă fereastră pentru a citi documentaţii. Puteţi ţine
+întotdeauna cursorul în fereastra în care editaţi, în timp ce avansaţi
+textul din cealaltă fereastră cu C-M-v.
+
+C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dacă aveţi o tastă
+META, puteţi tasta C-M-v ţinând apăsate şi CONTROL şi META când tastaţi
+v. Nu contează care dintre CONTROL sau META este apăsată mai întâi,
+pentru că amândouă acţionează prin modificarea caracterului pe care îl
+tastaţi.
+
+Dacă nu aveţi o tastă META şi folosiţi ESC în loc, ordinea este
+importantă: trebuie să tastaţi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
+nu va funcţiona, din cauza faptului că ESC este un caracter de sine
+stătător, nu un modificator.
+
+>> Tastaţi C-x 1 (în fereastra de sus) ca să renunţaţi la fereastra
+ de jos.
+
+(Dacă aţi tastat C-x 1 în fereastra de jos, această comandă va închide
+fereastra de sus. Gândiţi-vă la ea aşa "Păstrează doar o fereastră -
+cea în care sunt acum.")
+
+Nu este nevoie să afisaţi acelaşi buffer în ambele ferestre. Dacă
+folosiţi C-x C-f pentru a deschide un fişier într-o fereastră,
+cealaltă fereastră nu se schimbă. Puteţi deschide un fişier diferit
+în fiecare fereastră.
+
+O altă modalitate de a folosi două ferestre ca să afişaţi lucruri
+diferite:
+
+>> Tastaţi C-x 4 C-f apoi numele unui fişier. Terminaţi comanda
+ cu <Return> Observaţi că fişierul specificat apare în fereastra de
+ jos. Cursorul la fel.
+
+>> Tastaţi C-x o pentru a vă muta în fereastra de sus, apoi tastaţi
+ C-x 1 pentru a şterge fereastra de jos.
+
+
+* NIVELURI DE EDITARE RECURSIVĂ
+-------------------------------
+
+Uneori veţi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare
+recursivă". Acesta este indicat de prezenţa unor paranteze drepte în
+linia de mod în jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea
+să vedeţi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental).
+
+Pentru a ieşi din nivelul de editare recursivă, tastaţi ESC ESC ESC.
+Aceasta este o comandă de ieşire de uz general. O puteţi folosi şi ca
+să ieşiţi din minibuffer sau ca să eliminaţi ferestrele în plus.
+
+>> Tastaţi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaţi apoi ESC ESC ESC
+ ca să ieşiţi.
+
+Nu puteţi folosi C-g pentru a ieşi dintr-un nivel de editare recursivă
+deoarece comanda C-g este folosită pentru a anula comenzi şi argumente
+înăuntrul unui nivel de editare recursivă.
+
+
+* CUM PUTEŢI OBŢINE MAI MULTE INFORMAŢII
+----------------------------------------
+
+În acest tutorial am încercat să furnizăm suficiente informaţii pentru
+a face primii paşi în Emacs. Există atât de multe comenzi în Emacs
+încât ar fi imposibil să le explicăm pe toate aici. S-ar putea însă
+să doriţi să învaţaţi mai multe despre Emacs, deoarece oferă foarte
+multe facilitaţi interesante. Există comenzi pentru a citi
+documentaţia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajutătoare
+sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit şi "caracterul de ajutor".
+
+Pentru a folosi aceste facilităţi de ajutor, tastaţi caracterul C-h,
+apoi un caracter ce specifică tipul de ajutor de care aveţi nevoie.
+În cazul în care sunteţi nelămurit, tastaţi C-h ? şi Emacs-ul vă va
+spune ce fel de ajutor vă poate oferi. Dacă aţi tastat C-h şi vă
+răzgândiţi (nu mai doriţi ajutor) puteţi tasta C-g pentru a anula
+comanda.
+
+(Anumite site-uri remapează caracterul C-h. Nu ar trebui să facă asta
+orbeşte pentru toţi utilizatorii - aveţi motiv să vă plângeţi
+administratorului de sistem. Între timp, dacă C-h nu afişează un
+mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaţi M-x
+help<Return> în loc.)
+
+Comanda elementară de ajutor este C-h c. Tastaţi C-h, apoi caracterul
+c şi o comandă alcătuită dintr-un caracter sau secvenţă de caractere
+şi Emacs-ul va afişa o scurtă descriere a comenzii.
+
+>> Tastaţi C-h c C-p.
+
+Mesajul ar trebui să fie ceva de genul
+
+ C-p runs the command previous-line
+
+Aceasta vă spune "numele funcţiei". Numele de funcţii sunt folosite
+în principal pentru a adapta şi extinde Emacs-ul, dar, cum numele
+funcţiilor sunt alese în aşa fel încât să indice actiunea comenzii
+respective, ele pot servi ca o documentaţie foarte scurtă, suficientă
+ca să vă amintească de comenzi pe care le-aţi învăţat deja.
+
+Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) şi (dacă
+nu aveţi o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
+după C-h c.
+
+Pentru a obţine mai multe informaţii despre o comandă, folosiţi C-h k
+în loc de C-h c.
+
+>> Tastaţi C-h k C-p.
+
+Această comandă afişează documentaţia şi numele funcţiei într-o
+fereastră separată. Când terminaţi de citit, tastaţi q pentru a
+o elimina. Nu trebuie să faceţi acest lucru imediat. Puteţi edita
+o vreme, citind textul din fereastra de ajutor.
+
+Câteva comenzi C-h utile:
+
+ C-h f descrie o funcţie al cărei nume trebuie să-l
+ introduceţi
+
+>> Încercaţi să tastaţi C-h f previous-line<Return>.
+ Aceasta afişează toată informaţia pe care o are Emacs-ul despre
+ funcţia ce implementează comanda C-p.
+
+ C-h a Command Apropos. Tastaţi un cuvânt cheie şi Emacs-ul va
+ lista toate funcţiile şi variabilele ale căror nume
+ conţin acel cuvânt cheie. La stânga comenzilor care
+ pot fi invocate cu M-x va fi afişată o steluţă.
+ Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o
+ secvenţă de unul sau două caractere ce execută aceeaşi
+ comandă.
+
+>> Tastaţi C-h a fişier<Return>.
+
+Aceasta afişează într-o altă ferastră o listă a tuturor comenzilor M-x
+al căror nume conţine "fişier". Veţi vedea caractere-comandă de genul
+C-x C-f listate lângă comanda nume corespunzătoare (find-file).
+
+>> Tastaţi C-M-v ca să deplasaţi conţinutul ferestrei de ajutor.
+ Faceţi acest lucru de câteva ori.
+
+>> Tastaţi C-x 1 pentu a şterge fereastra de ajutor.
+
+
+* CONCLUZII
+-----------
+
+Ţineţi minte, pentru a ieşi permanent din Emacs, folosiţi C-x C-c.
+Pentru a ieşi temporar într-un shell (în aşa fel încât să vă puteţi
+întoarce la Emacs mai târziu) folosiţi C-z.
+
+Acest tutorial a fost organizat în aşa fel încât să fie pe înţelesul
+noilor utilizatori - nu vă sfiiţi să vă plângeţi autorilor dacă gasiţi
+ceva neclar!
+
+
+COPIERE
+-------
+
+Acest tutorial este rezultatul prelucrării unei serii lungi de
+tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft
+pentru versiunea iniţială de Emacs.
+
+Cu scopul evitării oricăror confuzii datorate traducerii, las în
+continuare noţita de copyright originală în limba engleză.
+
+This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and
+comes with permission to distribute copies on certain conditions:
+
+Copyright (C) 1998, 2001-2014 Free Software Foundation, Inc.
+
+ Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies
+ of this document as received, in any medium, provided that the
+ copyright notice and permission notice are preserved,
+ and that the distributor grants the recipient permission
+ for further redistribution as permitted by this notice.
+
+ Permission is granted to distribute modified versions
+ of this document, or of portions of it,
+ under the above conditions, provided also that they
+ carry prominent notices stating who last altered them.
+
+Condiţiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaşi
+spirit. Citiţi fişierul COPYING şi apoi distribuiţi prietenilor copii
+ale Emacs-ului. Contribuiţi la eliminarea obstrucţionismului software
+folosind, scriind şi distribuind free software!
+
+;;; Local Variables:
+;;; coding: utf-8
+;;; End: